Uită şi mergi mai departe!

S-a terminat. Iubirea pe care o credeai Acea Poveste cu Acel Final Fericit şi în care tu te-ai dăruit în întregime s-a risipit ca un nor, iar din el au plâns mii de lacrimi. Ale tale. Despărţirea de Prinţul Visurilor tale a fost o lovitură atât de puternică încât ţi-a răsturnat întregul univers şi te-a făcut să îţi pierzi echilibrul sufletesc. La capăt de drum, la final de poveste, înţelegi nu numai că tu nu vei mai fi nicioadată mireasa lui, ci şi că el a dispărut pentru totdeauna din viaţa ta. Oricât de bune sau de rele ar fi fost momentele trăite împreună, îţi dai seama că nu vă veţi mai ţine niciodată de mână, că nu vă veţi mai vorbi, că veţi traversa strada dacă întâmplarea v-ar scoate în cale unul altuia.

Suferi cu atât mai mult cu cât depeni la nesfârşit firul poveştii voastre şi nu înţelegi unde ai greşit. Regreţi timpul pe care l-ai irosit alături de un bărbat lângă care te vedeai până la sfârşit, apoi îţi frângi mâinile obsesiv, gândindu-te ce ai fi putut face mai bine ca să nu se întâmple asta, te perpeleşti întrebându-te ce nu ai făcut bine şi în sinea ta tot mai speri să îl faci să se întoarcă la tine. Oricât de multe încercări ai face, nu poţi scăpa de întrebările care îţi provoacă durere sau de crâmpeiele de speranţă că el se va reîntoarce într-o bună zi la tine. Îl vrei şi nu îl vrei. Plângi, speri, eziţi, nu îţi găseşti locul... şi toate acestea fiindcă nu ai primit niciun răspuns rezonabil, ci doar scuze monosilabice ale unui om indecis, pe care acum îl consideri imatur.

Eşti atât de prinsă în durerea pe care o trăieşti, încât nu mai întrezăreşti nicio speranţă la fericire. La Fericirea cu Altcineva. Nu mai vezi nimic altceva, în afară de povestea tristă pe care o retrăieşti încontinuu fiindcă nu ai puterea şi curajul să-i întorci spatele acelui trecut căruia nu îi mai aparţii şi care te ţine captivă în nefericire şi deznădejde. Şi plângi după un om care, aparent, ţi-a luat totul: pacea sufletească, visuri, sentimente, încredere şi amintiri.

Poate că aşa este – poate că el ţi-a luat Povestea Aceea frumoasă la care ai visat toată viaţa şi în care ai crezut din prima clipă, dar ai de gând să-l laşi să-ţi ia şi prezentul şi viitorul? Ai de gând să îţi iroseşti o parte din timpul pe care nu îl mai poţi recupera niciodată suferind după un bărbat care nu mai face parte din viaţa ta şi pentru care tu nu mai exişti decât ca o simplă amintire? Pentru că fiecare clipă în care îţi plângi de milă, fiecare regret, fiecare urmă de vinovăţie pe care ţi-o atribui nemeritat, fiecare lacrimă şi fiecare grimasă de durere înseamnă irosirea timpului tău, irosirea vieţii tale.

Oprește-te o clipă și ai curajul să te privești în oglindă. Meriți să suferi atât după cineva care nu te-a apreciat? Șterge-ţi lacrimile, aminteşte-ţi cine erai înainte să-l întâlneşti pe el şi caută forţa de a te iubi pe tine mai mult decât iubeşti un om care nu ţi-a răspuns cu aceeaşi iubire. Așa cum ai putut trăi fără el până în clipa în care l-ai văzut, vei putea trăi fără el și de acum înainte. Păstrează ceea ce a fost frumos între voi doi, preţuieşte momentele minunate şi dă drumul tristeţii. Dezleagă-te de iubirea pentru el, de clipele netrăite, dar îndelung visate şi priveşte senin înainte. Viaţa nu se termină odată cu plecarea unui om care nu a ştiut să te iubească aşa cum ţi-ai  dorit tu.

Nu meriţi să suferi atât! Nu îţi mai tortura sufletul cu întrebări inutile, cu regrete și cu așteptări fără rost!

Uită şi mergi mai departe!

Fragment din Cartea Insomnii