De ziua mea...

Ziua de naștere este acea zi în care ești întrebat cel mai des câți ani ai împlinit… Iar răspunsul meu rămâne același: sunt destul de tânără pentru a putea să-mi iau viața de la capăt și prea înțeleaptă pentru a mai amâna ceva.

Pentru mine, vârsta este doar o cifră. Nu mă sperie trecerea anilor, nici faptul că timpul curge neîncetat. Mă bucur de fiecare clipă trăită și privesc înainte cu recunoștință și curaj. Am renunțat să-mi mai fac planuri pe termen lung, să mai las dorințele pentru „cândva”, să mai cred că există un moment perfect pentru a trăi.

Am văzut oameni care au așteptat, care și-au făurit planuri îndrăznețe, convinși că vor avea destul timp să le ducă la îndeplinire. Dar viața, în imprevizibilul ei, le-a schimbat toate calculele. Au plecat prea devreme, lăsând în urmă vise netrăite, amânări și renunțări care au devenit, în cele din urmă, regrete.

Eu am ales să învăț din poveștile lor. Am ales să-mi stabilesc prioritățile nu în funcție de așteptările lumii, ci după ceea ce mă face cu adevărat fericită.

Am fost mereu un om spontan și curajos, dar lecțiile ultimilor ani m-au făcut să fiu și mai liberă în alegeri. Să nu mă mai tem de părerile altora, să nu mă mai simt vinovată pentru ceea ce îmi aduce bucurie, să mă eliberez de constrângeri și să trăiesc așa cum simt, nu așa cum se așteaptă alții.

Anul acesta a fost un an al descoperirilor, al maturizării, al redefinirii lucrurilor cu adevărat importante. Am învățat…

- Să îmi prețuiesc timpul – să nu-l mai risipesc pe lucruri care nu mă împlinesc și pe oameni care nu merită.

- Să spun „nu” fără teamă și fără vinovăție. Să nu mă mai gândesc că refuzul meu ar putea îndepărta pe cineva. Cine pleacă pentru că nu mai poate profita, nu era niciodată cu adevărat aproape.

- Să nu mai încerc să schimb oamenii. Oamenii nu se schimbă la rugămințile noastre, ci doar atunci când sunt pregătiți să o facă. Iar cei care au înțelepciunea de a învăța, învață mai mult din puterea exemplului decât din cuvinte.

- Să nu mai fac din mine o sursă de beneficii pentru alții. Să mă aleg pe mine, fără vinovăție, fără teama că voi dezamăgi pe cineva.

- Să nu mai amân micile bucurii. Viața este o sumă de momente, iar fericirea nu se trăiește într-un viitor incert, ci aici și acum.

- Să mă accept așa cum sunt. Să nu mai caut perfecțiunea, să îmbrățișez și eșecurile, și rătăcirile, și momentele de slăbiciune.

- Să fiu blândă cu mine. Să nu mă mai critic atât de aspru, să-mi cer mai puțin și să-mi ofer mai mult.

- Să cred că iubirea vine atunci când trebuie. Că oricât de singur ai fi, viața îți va aduce exact iubirea de care ai nevoie, la momentul potrivit. Că toate rănile se vindecă, iar cicatricile nu ne urâțesc, ci ne fac mai frumoși, mai puternici, mai vii.

- Să înțeleg că viața nu este doar despre a trece prin ea, ci și despre ceea ce lăsăm în urmă, despre bunătatea și frumusețea pe care le semănăm în sufletele celorlalți.

Timpul ne învață mereu câte ceva despre noi și despre ceilalți, despre viață și despre ce contează cu adevărat. Dar, mai presus de toate, ne învață că întotdeauna mai avem ceva de învățat.

Pentru toate lecțiile primite de la voi, pentru iubirea și bunătatea cu care mi-ați îmbrăcat sufletul, pentru tot ceea ce am trăit împreună, pentru tot ceea ce îmi sunteți,

Vă mulțumesc și vă iubesc! 💗