Atunci când vizionez un film, citesc o carte sau încerc ceva nou, nu îmi setez așteptări. Îmi place să las lucrurile să mă surprindă, să mă las purtată de experiență fără preconcepții și fără să mă ghidez după părerile altora. Nu am renunțat niciodată să testez ceva doar pentru că cineva s-a declarat dezamăgit. Dacă m-aș fi lăsat influențată de opiniile celor din jur, aș fi ratat locuri, oameni și momente care mi-au îmbogățit sufletul cu lecții de viață, amintiri prețioase și emoții profunde.
Nu mai citesc recenzii și review-uri, fiindcă am văzut cât de superficiale și de nedrepte pot fi multe dintre ele. Unele sunt scrise din invidie, altele dintr-o dorință absurdă de a denigra, iar unele provin de la oameni care nu au nici măcar cunoștințele necesare pentru a evalua corect un lucru. În plus, acolo unde există succes, apar inevitabil și cei care urăsc fără motiv, cei care nu suportă să vadă pe altcineva strălucind.
Dacă te uiți la recenziile despre restaurante sau pensiuni, vei vedea că oamenii se plâng mai degrabă de lipsa semnalului la internet, de parcă ar merge în vacanță doar pentru a sta online, decât de mâncare sau de atmosfera locului. Unii critică preparatele fără să aibă habar despre arta culinară, despre echilibrul nutrițional sau despre rafinamentul unui platou. Mulți sunt obișnuiți cu porții uriașe și nu înțeleg fine dining-ul, crezând că valoarea unui preparat se măsoară în cantitate, nu în calitate.
Totul ține de așteptări, dar eu aleg să nu am așteptări. Nu mă deranjează dacă încerc ceva ce nu mi-a plăcut, fiindcă știu să extrag întotdeauna partea bună sau lecția. Nu fac recenzii negative doar pentru că un lucru nu mi s-a potrivit, dar nici nu tac atunci când observ ceva care ar putea pune în pericol sănătatea sau siguranța cuiva. Nu îmi place să critic munca nimănui și nu mă consider expertă într-un domeniu anume pentru a emite judecăți absolute.
Lumea e plină de "părerologi" care dezinformează și nu vreau să le îngroș rândurile. Sunt foarte selectivă în ceea ce privește exprimarea opiniilor și nu am dorința de a influența negativ pe nimeni. Nu găsesc nicio satisfacție în a distruge imaginea cuiva sau a pune piedici progresului. Cred cu tărie că fiecare ar trebui să își trăiască propriile experiențe și să își formeze propriile opinii. Ceea ce nu mi-a plăcut mie poate fi pentru altcineva o revelație, o emoție, un moment de inspirație.
Nu subestimez oamenii și nici nu simt nevoia să-mi validez superioritatea, așa cum fac mulți care strâmbă din nas la orice, dar care, în realitate, nu ar fi capabili să creeze nici măcar pe jumătate din ceea ce critică. Mi se par dizgrațioși cei care au o plăcere maladivă de a discredita, cei care se erijează în arbitri ai gustului și ai valorii, care urlă cu patimă că un lucru merită sau nu merită atenție. Ridicoli mi se par și cei care încearcă să pară evoluați și prețioși, dar care nu fac decât să dovedească lipsă de educație și de respect prin felul în care își exprimă opiniile. De cele mai multe ori, părerile sunt exprimate cu ură, cu răutate gratuită și, mai ales, cu insulte.
Oamenii cu adevărat cultivați și rafinați știu să își expună punctul de vedere cu echilibru, fără a distruge, fără a ataca, fără a căuta să anuleze munca și visurile altora doar pentru că ceva nu a fost pe gustul lor. Oricine poate spune dacă i-a plăcut sau nu un lucru, dar este absurd să devii furibund, să ponegrești, să insulți doar pentru că nu ai rezonat cu ceva. Lumea este vastă și diversă, iar ceea ce nu ți se potrivește ție poate fi esențial pentru altcineva.
Cei care se lasă influențați de opiniile altora pierd mult. Pierd experiențe, oameni, momente care i-ar putea îmbogăți. La fel, cei care își abandonează visurile din cauza unor critici pierd poate cea mai frumoasă parte din destinul lor.
Am fost ieri să văd Bohemian Rhapsody. Înainte de a merge, am auzit tot felul de opinii, unele entuziaste, altele dezamăgite. Unii chiar s-au certat pe marginea acestui film, lucru care continuă să mă uimească: cum pot oamenii să se certe pentru orice? Cum pot fi atât de intoleranți față de părerile altora?
Unii mi-au spus că filmul nu merită văzut, că nu a fost așa cum s-au așteptat... Așteptări. Exact asta e problema. Eu am plecat fără așteptări și am trăit filmul, am simțit povestea, m-am bucurat de fiecare cadru și de fiecare notă muzicală.
Unii au văzut doar povestea unui artist care a făcut carieră în muzică, dar care, din păcate, era gay. Eu am văzut destinul unui geniu, al unui om asumat, singur, lipsit de iubire, rătăcit printre oameni care nu i-au fost mereu potriviți. Am văzut zbuciumul, fragilitatea, lupta, măreția. M-am bucurat pentru Queen, dar am plâns pentru Freddie. Povestea lui mi-a demonstrat încă o dată că nu contează cum arăți, unde te-ai născut, ce alegeri ai făcut sau câți te-au criticat, ci contează cum trăiești, ce lași în urma ta, ce dăruiești lumii.
Oricât de mult bine ai face, vor exista mereu oameni care să nu te placă, să te judece, să te critice. Dar asta nu te face mai puțin valoros, mai puțin bun, mai puțin iubit. Contează doar cei care văd frumosul în tine, cei care învață din ceea ce lași în urmă. Părerile celor răuvoitori nu au nicio greutate. Nu trebuie să îți pese că ești detestat de cei care nu înțeleg frumusețea, ci trebuie să fii recunoscător că ești apreciat de cei care te văd cu adevărat și îți lasă loc în sufletul lor.
Mare adevăr! Ne lovim atât de des de prejudecăți și ne lăsăm influențați de părerile unora! În fond, de ce ne este teama de fapt? De ce trebuie ca părerea lor sa conteze atât de mult pentru noi și de ce trebuie sa ne demonstram valoarea în fata unor oameni care la rândul lor nu valorează nimic? Sincer, e o pierdere de timp și de energie pe care o putem redirecționa spre lucruri care contează cu adevărat și care ne aduc noua echilibru liniște, bucurie și mulțumire. Încă o data, ne aduci, draga Irina, "o insomnie" pertinenta care ar trebui sa ne pună pe ganduri. Pentru aceasta și nu numai, îți mulțumesc!
RăspundețiȘtergere"De gustibus non disputandum." Suntem unici si diferiti în evolutie, gusturi si perceptii, si totusi atât de asemanatori în comportament, influentati de lideri "inteligenti" formatori de opinii dotati cu IQ peste medie, care paradoxal, câstiga adepti doar din rândul celor lipsiti de propriile visiuni si personalitate, care se identifica cu liderul lor, devenind o turma si un pastor, iar lumea geme de turme de aplaudaci lingusitori, ipocriti, lipsiti de perspective si de o viziune personala a sensului de A FI, identificându-se doar prin conjugarea verbului A Avea. Astfel de persoane sunt de compatimit si chiar de iertat deoarece în inconstienta mintii lor spalate de sistemul materialism-umanismului, si-au pierdut adevarata identitate de OM.
RăspundețiȘtergereO saptamâna binecuvântata, draga Irina !
Însăși ideea de "părere" denotă subiectivism.
RăspundețiȘtergereSunt capabil să îmi formez propriile pareri, nu am nevoie de ale altora.
În ce privește review-urile la diverse produse, le citesc dar sunt foarte selectiv. Acord atenție doar informatiilor despre produs.
Ce frumos Irina :*
RăspundețiȘtergereDraga Irina,
RăspundețiȘtergerete urmaresc de citiva ani si am stat “cu lupa” pe tine, doar te voi prinde cu mita in sac, sa faci vreo gafa si sa te critic. Nu pentru ca sunt rea, ci pentru ca da, de la tine am avut asteptari din prima clipa in care am descoperit omul. Mi-a placut mult scriitura ta pentru ca fiecare text are un mesaj educativ si emotionant. Cred ca fiecare scriitura a ta aduce un plus de bine in constiinta celui care te citeste si asta nu e putin lucru. Ti-am citit cartile cu setea unei adolescente si mi-au placut, chiar daca din punct de vedere literar ar fi fost loc de mai bine. Am sesizat diferenta dintre Fluturi si Strainul de linga mine si se poate observa o evolutie imbucuratoare. Nu ma leg de micile greseli strecurate prin carti, pentru acelea sunt responsabili redactorii si nu scriitorul. Am vazut greseli strecurate in majoritatea cartilor citite de mine, publicate dupa revolutie, inainte se acorda mai multa atentie corecturii unui manuscris.
Mareele tau merit este ca ai reusit sa-i faci pe adolescenti si pe tineri sa citeasca din nou, pe femeile care nu mai aveau timp si chef sa citeasca, pe cei care muncesc ca robotii in multinationale, pe batranii plictisiti si convinsi ca nu mai au nimic de descoperit.
Sunt bibliotecara de 37 de ani si am vazut cine iti citeste cartile si impactul frumos pe care-l au scrierile tale asupra cititorilor. Fac o paranteza: multi dintre cei care au returnat cartile tale au spus ca se despart cu greu de ele, dar ca le vor cumpara neaparat, ca o vor pe Irina in casa lor si ca vor sa o daruiasca cunoscutilor.
Nu am avut nimic sa-ti reprosez in acesti ani in care te-am citit, poate doar micile stari negative, firesti si ele, pina la urma, ca esti om si tu si nu esti scutita de cei care ne fac viata imposibila. Insa de la tine am invatat sa nu reprosez nimic cuiva pina cind nu ii multumesc pentru tot ce mi-a daruit bun. Ori tu, draga mea, ai oferit mult bine si asta este ceea ce conteaza si ce ramine in urma ta, nu parerile negative sau pozitive ale lumii.
Nu te lasa descurajata de cei care te critica, am citit mii de carti, cunosc povestile marilor autori si toti cei care au avut succes au fost atacati si invidiati.
Scriitorii nu se compara intre ei, fiecare are stilul sau si menirea sa, dar numai un prost poate spune ca dintr-o carte nu a invatat nimic. S-au publicat multe carti ale unor autori populari acum, eu le-am citit, dar unele dintre ele sunt imposibil de citit, parca au fost scrise de elevi in clasele primare, nu au continut, sunt pline de platitudini, au niste greseli de exprimare de neconceput si totusi, de ce nu ii critica nimeni? Pentru ca nu au succesul tau. Bucura-te ca esti criticata si in atentia opiniei publice, dar mai ales ca esti respectata si iubita de atit de multi oameni. Este firesc sa existe si citiva care sa fie contra.
Din experienta mea iti spun ca unii striga in gura mare ca nu le-a placut tocmai un lucru care le-a placut foarte mult, care i-a rascolit, care i-a intrigat, care i-a ravasit. Sunt sigura ca in Fluturi, dar mai ales in Strainul de linga mine s-au regasit multi dintre cei care au citit si asta i-a durut, s-au simtit descoperiti, dezvaluiti, deconspirati.
Te rog iarta-mi comentariul atit de lung, nu am vrut sa te plictisesc. Vreau a stii ca te admir si ca astept cu nerabdare ceva scris de tine. Habar nu ai tu cit bine ai facut si faci prin ceea ce scrii!
Succes si fericire, draga mea Irina! Meriti!
L.V.Rodica
Mereu am apreciat la cineva, calitatea de a vedea partea plină a paharului! Denotă optimism și gust pentru experiențe noi!
RăspundețiȘtergereBuna,Irina,sunt la lucru si iti citesc blogu`, atat de mult adevar in randurile tale,imi place enorm felul in care gandesti, felicitari!
RăspundețiȘtergere