A fi pe placul lumii a devenit principala preocupare,
dusă până la obsesie.
Aveţi cumva impresia că tot ce facem, felul în care ne
îmbrăcăm, lucrurile pe care le avem, felul în care ne administrăm viaţa,
necesită aprobarea lumii? Nu!
Viaţa mi-a arătat într-un fel nemilos că oricât de bun
ai fi și oricât te-ai strădui, foarte rar vei auzi păreri reale, pertinente şi
adevărate despre tine. Fiecare te va percepe şi te va descrie după propriile
valori.
Dacă eşti bun şi corect atragi de multe ori invidia celor
incapabili să fie la fel ca tine, de aceea foarte puţini vor fi cei care te vor
vorbi de bine. În schimb, dacă va exista un motiv ca să fii criticat şi vorbit
de rău, fii sigur că orice zvon se va propaga cu viteza luminii şi, mai mult de
atât, povestea va primi și adnotări marginale. Numai tu ai defecte, iar cei
care te judecă și îşi dau cu părerea despre tine sunt perfecţi.
Nu am încercat să le arăt oamenilor că sunt într-un fel sau
altul și nu am făcut eforturi să fiu pe placul lumii. Nu mi-am schimbat
personalitatea în funcție de preferinţele oamenilor doar pentru a fi acceptată
în turmă. Dar nici nu m-am consumat inutil pentru că unii nu au fost capabili
să ma vadă obiectiv, ci după prejudecăți proprii.
Nu dau nici doi bani pe ceea ce crede şi spune lumea
despre mine. Şi de ce m-aş strădui să schimb păreri despre mine?
Am observat că până și cea mai bună părere formată în
timp îndelungat poate fi dărâmată la prima greșeală... pentru că unii uită de
îndată toate calitățile tale, dacă le înșeli cumva așteptările.
Dacă unii mă vorbesc de rău, nu mă degradează pe mine, ci
îşi degradează sufletele. În timpul acesta, eu nu sunt nici mai săracă, nici
mai urâtă, nici mai puţin iubită. Existenţa mea, reuşitele mele şi fericirea
mea, nu depind de părerile oamenilor.
Pentru mine importantă este imaginea din oglinda mea şi a
celor care mă iubesc. Important este să fiu mândră de mine şi să nu îmi fie
ruşine în faţa lui Dumnezeu cu ceea ce sunt.
Viaţa nu m-a ferit de proşti, de răi şi de invidioşi. Dar
în niciun caz nu le voi acorda atenţie acestora...
Nu trăiesc pentru a avea aprobarea tuturor, nu trăiesc
pentru imagine, trăiesc pentru mine şi pentru cei pe care-i iubesc! Nu dau doi
bani pe reputaţie, mă interesează doar onoarea.
Am atins un nivel superior care mă face să filtrez
zgomotele, aşa că, nu aud părerile, ci natura, muzica şi vorbele de iubire...
Restul? E cancan!
“Părerea ta despre alţii este de fapt o reflecţie a
părerii despre tine.” (Cosmin Pulpa)
Intradavar, ceea ce gandim despre noi insine se reflecta si in parerea celorlalti. Daca noi nu avem incredere in noi, nu trebuie sa ne asteptam c altii sa aibe, si asa mai departe! :)
RăspundețiȘtergereNiciodata sa nu explici cum si de ce faci ceva: prietenii nu au nevoie de explicatii, iar dusmanii nu te vor crede orice ai zice! :)
esti tare si iti multumesc ca invat de la tine!:x
RăspundețiȘtergereSi saracul si prostul poate gasi propriul echilibru...totul e sa vrea!!!!!!!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergere... da, felicitări pentru post... una din chei este comunicarea... de multe ori vine ca o completare a acţiunilor... le poate întregi sau le poate ştirbi din anvergură...
RăspundețiȘtergereda ...pai ..dece daca vorbesti cu cineva ..auzi peste 2 3 zile ..aceiasi kestie dar mult mai grava :)?dc le pace la uni sa vorbeasca ce nu trebuie si inventeaza ?
RăspundețiȘtergere"a fi pe placul lumii" si eu am fost crescuta cu acesta conceptie, dar apoi, cu timpul mi-am dat seama ca lumea nu te ajuta cu nimic si orice si oricum ai face lumea tot te va vorbi de rau.
RăspundețiȘtergereSA FII INTOTDEAUNA CEEA CE ITI PLACE SA FII !!!
RăspundețiȘtergereInca îți mai pasă, crede-ma! Altfel n-ai fi scris despre asta. Mai ai de vindecat cate ceva...
RăspundețiȘtergereFoarte frumos. Nu stiu cum e in alta tara dar cam asa e pe aici. Exact aceeasi parere o am si eu, ca barbat. Nu vreau sa generalizez,dar e multa lume proasta. Si sunt si foarte ipocriti. Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria valoare. Oamenii astia pe care ii descrii sunt in genral oameni de slaba calitate(intelectual si moral),frustrati care nu fac si nu au facut nimic in viata lor. Ei nu au lucruri de baza,un minim bun simt,ce sa mai vorbim de intelect,morala,caracter... Au lipsuri foarte mari si in general nu prea se schimba. Se poarta urat cu tine,iar daca tu incepi sa te porti la fel,tot ei se supara. Asta e ipocrizia si prostia. Trebuie evitati. Prostii iubesc prosti!
RăspundețiȘtergere