Mi-e dor de-a mea copilărie,
de tot ce-ar fi putut să fie,
de prietenii de altă dată
de tata aşteptând la poartă.
Mi-e dor de cei care-au plecat,
de cei pe care i-am uitat,
de toate visele promise,
de uşi ce stau acum închise.
Mi-e dor de ceruri înstelate,
de drumurile abandonate,
de ce n-am spus când trebuia,
crezând c-am să mă întorc cândva
Mi-e dor de casa părintească
şi de căldură sufletească
Să mai pot fi copil o dată...
De-o îmbrăţişare de la tata...
Mi-e dor de dor, de fericire,
De bunătate şi iubire,
Ce dor îmi este de iertare!
Ce dor îmi e de "Doamne-Doamne" !
am plans!minunata poezie!si mie imi e dor de ai mei,de bunici,de verile petrecute la tara.foarte frumos si profund,bravo tie!
RăspundețiȘtergerewonderful!
RăspundețiȘtergereva multumesc! si va urez bun venit!
RăspundețiȘtergereFrumoase versuri,emotionant
ȘtergereO simpla insiruire de litere (sau cuvinte) pot da o emotie placuta plina de „parfumurile” copilariei! :)
RăspundețiȘtergerefrumoasa.....iti atinge inima si sufletul!!!<3<3
RăspundețiȘtergeresi mie mi-e dor de tata,de copilaria alaturi de bunicii mei,de casa in care am crescut,foarte frumoasa poezie
RăspundețiȘtergereBravo! Frumoasă poezie... îmi vine să plîng mai ales atunci cînd amintești de tatăl tău... Mult curaj :)
RăspundețiȘtergereFoarte frumoasa poezia...si mie mi-e tare dor d tatal meu:-( a murit anul trecut si aceasta poezie imi aduce aminte d el.va multumesc! :-(
RăspundețiȘtergereVa multumesc tuturor pentru prezenta voastra aici, pentru timpul daruit si pentru gandurile bune!
RăspundețiȘtergereDraga Florina, atunci cand iti e dor de tatal tau, fa ceva pentru tine ce stii ca l-ar bucura. Parintii nostri ar vrea sa fim fericiti!
RăspundețiȘtergereTe imbratisez!
Poezia este minunata :x Cat de frumos puteti scrie... va felicit din toata inima. Acum am dat peste blogul dumneavoastra si o sa va urmaresc cu cea mai mare placere.
RăspundețiȘtergeremi-e dor sa mai fiu copil o data,una singura...sa pretuiesc ceea ce atunci nu am pretuit,sa las lucrurile sa-si parcurga fiecare etapa,sa-mi julesc genunchii,coatele si totusi sa mai ies din nou la joaca...sa mai am din nou tot timpul inainte si o alta foaie alba pe care sa-mi scriu destinul...imi promit ca nu mi-as mai lasa visele sa-mi scape
RăspundețiȘtergereSunt fericita ca mai pot citi astfel de poezie,care sa-ti rascolesca sufletul sa te aduca in mediul cel mai placut,sa-i simti pe cei dragi langa tine,sa ai caldura lor atat de aproape...si doar citind asemenea versuri!Felicitari autorului!
RăspundețiȘtergereFrumoasa poezie,imi aminteste de copilaria mea,de bunicii mei care acum sunt in ceruri,de visurile mele de copil,de viata fara griji,de multe, multe,multe.......
RăspundețiȘtergeremie dor sa fiu copil si stau cu prieteni la o tigara
RăspundețiȘtergereIn aceasta seara am avut un impuls de moment de a citi cite ceva ...intimplator am ajuns si la aceste poezii minunate ...care mi-au umplut sufletul ....multumesc d-na Irina !
RăspundețiȘtergereDe 25 de ani nu am mai citi poezii romanesti ca traiesc in strainazate, iar acuma am dat de poezia dumneavoastra ; splendid omagiu.
RăspundețiȘtergereCand esti departe de casa,inconjurat de lume straina neinteresata de sufletul tau ,cand esti doar "un actor" ca sa ti aperi intimitatea,aceasta poezie e o revelatie cel putin pentru sufletul meu.Multumesc,Irina!
RăspundețiȘtergereFf frumoase versuri multumim Irina@
RăspundețiȘtergereCa de obicei superba, tot ce scrii e cu magie.
RăspundețiȘtergereMINUNAT!!!
RăspundețiȘtergereo poezie pentru suflet:)TE IUBIM IRINA din tot sufletul!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergereSuperba poezie, felicitări si va mulțumesc!!!
RăspundețiȘtergerefara cuvinte
RăspundețiȘtergere