Viața ne aduce
din când în când în fața unor uși. Şi fiecare dintre ele duce către un anumit drum.
Jocul vieţii ne îndeamnă să deschidem fiecare ușă pentru a vedea ce se află
dincolo de ea şi unde duce respectivul drum, însă din lipsă de curaj sau din neîncredere
în propriile forţe, ne temem să le
deschidem pe unele, crezând că nu vom face față provocărilor ce ne așteaptă
dincolo de ele. Și-atunci alegem alte uși, convinși că în spatele lor ne
așteaptă drumuri mai line, mai lipsite de neprevăzut și de încercări.
Sunt uși pe
care suntem obligați să le deschidem în viaţă; pe altele le deschidem opţional,
pentru că ni se dă dreptul să alegem.
Unele uși duc
spre drumuri anevoioase, pline de încercări și piedici.
Altele nu duc
nicăieri.
Mai sunt uși
care duc spre oameni pe care trebuie neapărat să îi întâlnim.
Unele uși duc
spre uitare...
Uneori suntem
tentați să deschidem uși frumoase, care promit strălucire, dar descoperim că
poleiala lor a fost înșelătoare pentru că în spatele lor ascund numai
deșertăciune și dezamăgiri.
Însă mai
există și uși vechi, mai puțin strălucitoare, care aparent nu promit nimic, dar
care duc spre cele mai frumoase drumuri.
Există și uși
pe care ne dorim foarte mult să le deschidem, convinși că dincolo de ele vom
găsi fericirea, însă, din păcate, de îndată ce le trecem pragul, vedem în față
doar un zid.
Mai sunt uși
pe care ne dorim să le deschidem căutând iubirea din spatele lor, dar care ne rămân
de-a pururi închise.
Unele dintre
ele ni se deschid pentru puțin timp, ca mai apoi să ne fie trântite în față,
prinzându-ne în ele degetul, piciorul, orgoliul sau cine ştie ce speranţă.
Anumite uşi ne
fac să credem că am ajuns la capătul drumului şi că nu mai există cale de
întoarcere, dar avem surpriza să descoperim lângă ele o nouă uşă care ne oferă
o nouă şansă.
Unele uşi sunt
protejate cu grilaje din fier sau sunt aşezate mult prea sus, de aceea ne este
imposibil să le deschidem; doar îi privim pe alţii cum le deschid şi ne
întrebăm cum o fi dincolo de ele.
Există uşi
care ne permit să le trecem pragul însoţiţi de cei dragi, dar prin altele
trebuie să trecem singuri, obligaţi să-i lăsăm în urma noastră pe cei în care
avem încredere.
Mai există uşi
pe care ne dorim să le redeschidem după ce cândva, în trecut, am ales să le
închidem în urma noastră, dar care rămân închise pentru totdeauna.
Iar în faţa
anumitor uşi aşteptam neobosiţi, sperând că se vor deschide cândva, visând la
fericirea care stă în spatele lor, fără a avea însă vreo certitudine că le vom
trece vreodată pragul.
sunt si unele usi care nu trebuie deschise niciodata!
RăspundețiȘtergeresi eu am deschis o usa,chiar dak nu ar fi trebuit sa o dechid niciodata,dak fi in fata ei,as deschide.o cu ochii inchisi,dar am un motiv,am avut parte de tot raul din lume,dar in acelasi timp,am avut parte de tot ce este mai frumos in viata mea,deci nu am deschis.o la intimlare
RăspundețiȘtergerefoarte frumos si adevarat ai descris aici toate usile. Eu sper sa pot deschide cat mai multe usi, soar asa pot sa imi traiesc viata din plin si cu greutati si cu reusite. te pup
RăspundețiȘtergereEu astazi am deschis o usa...a patruns atata lumina!
RăspundețiȘtergere"...in fata unor anumite usi asteptam neobositi, sperand si vasand ca se vor deschide candva..."
RăspundețiȘtergereAsa este?...
Excelsior
si eu cu 6 ani in urma am inchis o usa foarte grea dar am deschis una la care nu ma asteptam sa gasesc atata liniste si atata lumina!!
RăspundețiȘtergereLa elección es única es un sentimiento más haya de lo deseado....!
RăspundețiȘtergereJesús.....
Minunat spus... mi-ai adus aminte de un mesaj despre usi al unei persoane dragi de demult. Dupa atatia ani! Ca sa vedem ca gandurile ne poarta pe aceleasi drumuri indiferent de timp si nationalitate.
RăspundețiȘtergereDin experienta mea as adauga - sunt usi dupa usi la care aspiram sa ajungem, pe care aspiram sa le deschidem, dar nu avem Cheia. O viata cautam si ne pregatim. Ca sa aflam in final ca nu au fost nicicand incuiate. Ca Viata nu e sub Lacat!