Am uitat...

„Iertarea e răzbunarea omului nobil, ca şi uitarea.”

- Friedrich von Schiller

Am uitat tot ceea ce m-a întristat, dar nu voi uita niciodată ceea ce m-a făcut fericită.

Am uitat toate dezamăgirile, dar nu voi uita niciuna dintre împlinirile mele.

Am uitat că am plâns de dor şi de durere, dar nu voi uita niciodată că există şi lacrimi de fericire.

Am uitat toate cuvintele urâte care mi s-au spus, dar nu voi uita să le vorbesc celorlalți cu iubire.

Am uitat că, în momente grele, nu mi-a întins nimeni o mână de ajutor, dar nu voi uita să îmi ofer sprijinul atunci când cineva va avea nevoie de mine.

Am uitat că mi s-a greşit, dar nu voi uita niciodată că am greşit şi că trebuie să îmi cer iertare.

Am uitat că am fost judecată de oameni, dar nu voi uita niciodată că nu am dreptul să judec viaţa şi alegerile celorlalţi.

Am uitat să îmi păstrez ascunse secretele, dar nu voi uita că există şi oameni demni de încredere.

Am uitat că oamenii m-au rănit şi mi-au tulburat liniştea sufletească, dar nu voi uita niciodată că viaţa mă va răsplăti pentru fiecare nedreptate care mi s-a făcut.

Am uitat toate loviturile primite, dar nu voi uita niciodată că nu trebuie să lovesc înapoi și nici să mă răzbun.

Am uitat momentele de singurătate, dar nu voi uita niciodată că vor exista mereu oameni dornici să fie alături de mine.

Am uitat toate părerile greșite despre mine, dar nu voi uita niciodată că nimeni nu mă poate cunoaște așa cum sunt cu adevărat.

Am uitat că am întâlnit oameni egoişti, dar nu voi uita niciodată să fiu altfel decât ei.

Am uitat timpul pe care l-am pierdut aşteptând să mi se recunoască merite şi să mi se ofere puţină iubire, dar nu voi mai uita că timpul meu este preţios şi că orice aşteptare după alţii îmi risipeşte viaţa.

Am uitat că am fost respinsă de oameni care susţineau că mă iubesc, dar nu voi uita să cred în oameni şi să dau o şansă fiecărui suflet care caută apropierea de mine.

I-am uitat pe oamenii care m-au dezamăgit şi care m-au abandonat, dar nu-i voi uita niciodată pe aceia care m-au iubit şi care mi-au fost alături.

Am uitat momentele de adâncă tristeţe din viaţa mea, dar nu voi uita niciodată momentele frumoase care mi-au bucurat inima...

Am uitat că nu am fost iubită, dar nu voi uita niciodată să cred mereu în iubire și să iubesc cu toată forța inimii mele!

Fragment din Cartea Insomnii