Între a crea și a copia e o mare diferență

Între a crea și a copia e o mare diferență. O diferență pe care unii nu o înțeleg sau, mai degrabă, aleg să o ignore, convinși că strălucirea unui lucru împrumutat poate trece drept autenticitate.

Dragi bloggerițe și „scriitoare” auto-proclamate, care împrumutați fără jenă cuvintele altora și vi le însușiți cu mândrie, aș vrea să vă spun un lucru simplu: inspirația nu înseamnă să furați, iar copy-paste-ul nu înseamnă creație. Poate că un text frumos vă atinge sufletul, poate că vă regăsiți în el, dar asta nu vă oferă dreptul să îl rescrieți ca și cum ar fi al vostru, să îl revendicați fără măcar o urmă de respect pentru cel care l-a născut.

Nu e vorba doar de moralitate, ci și de o minimă demnitate. Dacă vreți cu adevărat să scrieți, atunci scrieți din inima voastră, din ceea ce simțiți, din ceea ce gândiți. A fi original nu înseamnă a fi perfect, dar înseamnă a fi autentic. Și oamenii apreciază autenticitatea, chiar și atunci când nu e impecabilă, mai mult decât o falsitate împachetată frumos.

Știți ce înseamnă să scrii cu adevărat? Înseamnă să îți pui sufletul în cuvinte, să treci prin filtrul propriei gândiri fiecare idee, să îți asumi fiecare literă. Înseamnă să ai curajul de a fi tu, fără să simți nevoia să împrumuți vocile altora doar pentru a suna mai bine.

Poate că vă place să adunați aprecieri goale, să primiți complimente pentru ceva ce nu ați creat voi, să vă bucurați de o glorie falsă, clădită pe iluzii. Doar că orice iluzie se destramă mai devreme sau mai târziu. Iar lumea nu e atât de naivă cum credeți.

Cei care creează, care scriu cu adevărat, care trăiesc prin cuvinte, au un avantaj pe care voi nu-l veți avea niciodată: ei pot continua. Pot scrie mereu, pot da naștere la ceva nou, pot inova, pot surprinde. Dar voi? Voi veți rămâne blocate într-un cerc vicios al plagiatului, căutând mereu alte și alte texte pe care să le copiați. 

Așadar, ce alegeți?

Să rămâneți o umbră, o copie palidă a celor pe care îi admirați, un simplu ecou al vocilor autentice? Sau să vă găsiți propria voce, să vă asumați riscul de a fi voi înșivă, chiar dacă asta înseamnă să începeți de la zero?

Lumea are nevoie de originalitate, nu de reproduceri. De adevăr, nu de imitații. De oameni care au ceva real de spus, nu de cei care vând iluzii împachetate frumos.

Așa că lăsați copy-paste-ul și încercați să creați. Cine știe? Poate că în voi există un talent pe care nici măcar voi nu l-ați descoperit încă. Poate că aveți ceva unic de oferit. Dar nu veți afla niciodată dacă alegerea voastră va fi mereu să trăiți din ce scriu alții.

În loc să vă ascundeți în spatele unor texte care nu vă aparțin, în loc să furați cuvinte și să le împachetați ca pe niște iluzii ieftine, încercați să fiți mai mult. Încercați să scrieți din voi, cu propriile voastre trăiri și gânduri. Nu de alta, dar poate descoperiți că aveți cu adevărat ceva de spus. Și poate, cine știe, oamenii v-ar aprecia nu pentru o minciună frumos livrată, ci pentru adevărul vostru, oricât de imperfect ar fi.

Și dacă nu, măcar aveți decența de a recunoaște atunci când vă inspirați. E cel mai mic act de respect pe care îl puteți oferi.