Îți mulțumesc, tati, pentru că m-ai învățat...
să nu râd de oameni, de defectele lor, de slăbiciunile
lor...
să nu umilesc, să nu mă consider niciodată mai presus de alt om;
să nu umilesc, să nu mă consider niciodată mai presus de alt om;
să nu telefonez la ore nepotrivite;
să nu iau ultima prăjitură de pe platou și nici ultima
bomboană din cutie, fiindcă va exista cu siguranță cineva care va avea nevoie
de ea mai mult decât am eu;
să nu-i fac observație în văzul lumii cuiva care are
"pantalonii rupți în dos" (defecte); fiindcă așa nu voi evidenția
calitățile mele, ci imperfecțiunea mea;
să nu spun altora că am ajutat pe cineva;
să nu-i spun cuiva "ți-am dat", fiindcă a-i
aminti asta e ca și cum i-aș lua înapoi;
să nu mă laud cu lucrurile mele, altfel, aș recunoaște că
nu valorez prea mult fără ele;
să nu le rămân datoare celor care au fost buni cu mine;
să-i iert pe cei care mi-au greșit, fără a simți că le
fac un favor, fiindcă iertarea este un bine făcut mie însămi;
să nu stau cu mâna întinsă decât pentru a da, nu pentru a
cere;
să respect mereu ceea ce alții iubesc...
Doamne, ce minunat scrieţi!!!!Să vă dea Dumnezeu multă sănătate şi la cât mai multe cuvinte minunate!!!!
RăspundețiȘtergereMulțumesc mult! Gânduri bune cu drag!
ȘtergereMami nu apare nicaieri. De ce?
RăspundețiȘtergereApare în mai multe locuri.
ȘtergereAsa cum spun multi ,nu mai ma satur citind ...Si caut in fiecare zi ,ceva scris de Irina Binder. Este mult mai bine sa citesc aici . As spune tuturor sa citeasca macar primele pagini din carte . Nu poti sa o mai lasi...
RăspundețiȘtergereAs vrea sa citeasca tinerii ,ar prinde gustul de a citi ,ar gasi aici multe ,ar putea sa invete despre tot ,doar citind de placere. Poate multi vor invata despre iubire ,sinceritate ,educatie si mai ales valoare . Si ar trebui sa spunem si noi ,multumesc mami sau tati ,cat inca mai sunt . Eu acum ,spun ,multumesc Irina Binder !
Am o poveste similara cu a ta.stiu ce inseamna sa pierzi pe cineva de la o varsta frageda si stiu cat de ranit te simti atunci..mi,am pierdut mama cand inca aveam trei ani,nu am avut o copilarie.ce e cel mai dur e ca am pierdut.o din greselile altora...am decis sa trec peste,si in momentul in care am facut asta a aparut si vindecarea..o sa ti se para ciudat poate dar eu chiar si acum la 16 ani imi aduc aminte franturi de clipe petrecute alaturi de ea..te citesc cu drag irina,pentru modul tau de a sti sa legi anumite rani,si de a aduce cititorilor aminte cat de pretioase sunt amintirile alaturi de cei dragi
RăspundețiȘtergere.
O placere sa citim randuri scrise de dumneavoastra. Ma bucur mereu si recitesc cu drag tot ce scrieti si am reuusit sa conving doua domnisoare din generatia fb sa va citeasca cartea.acum doresc sa citeasca mai mult asta datorita dumneavoastra.
RăspundețiȘtergereCat adevar.multumim Irina Binder
RăspundețiȘtergereEu astept cu nerabdare alta carte scrisa de Irina Binder
RăspundețiȘtergereFoarte frumos.....nu am cuvinte să descriu ceea ce simt când citesc ce scri...
RăspundețiȘtergereAm citit si eu cateva randuri...e ca si cum le-as fi gandit eu, pentru ca de scris nu as fi putut sa le scriu atat de bine, de sincer, de adevarat si fara fard...mult bine mi-au facut randurile tale! Sanatate si ganduri multe si bune in continuare ...
RăspundețiȘtergere