Am observat că se montează sirene pe clădiri, iar
reprezentanții de la primărie inspectează buncărele, gonind locatarii care
le-au transformat în beciuri personale pline cu murături și dulcețuri, depozite
de lucruri vechi și tot felul. Nu știu ce să cred despre asta, dar vă întreb: sunteți pregătiți de un
eventual război? Pentru că nu m-aș mira să ne pască unul... Poate ar trebui să
ne pregătim fizic și sufletește, să facem o gentuță cu strictul necesar (acte,
poate ceva medicamente și provizii) pe care să o putem înfășca rapid în caz de
ceva. Sunt sigură că nu suntem pregătiți să trăim fără confortul cu care ne-am
obișnuit, să abandonăm tot ce avem și să fugim în lume cu ceea ce avem pe noi
și ceea ce putem băga într-o geantă...
Oricum, pace nu e. Lumea e într-o continuă luptă. Mulți
duc războaie, Dumnezeu știe pentru ce, dar atâta ură și atâta agresivitate nu
am văzut în toată viața mea. Pe toate "fronturile" lumea se luptă. În familii, între colegi, pe
străzi, pe facebook, peste tot. Desigur, armele folosite sunt cuvintele și,
probabil că unii ar recurge și la agresiune fizică... și chiar ar ucide.
N-am crezut că-mi va fi dat să văd atâta ceartă, atâta
dezbinare, atâta minciună, atâta decădere umană și morală. Este tristă și
îngrijorătoare toată preocuparea asta pentru răutăți și urât. Este de neînțeles
intoleranța față de oricine și de orice.
Cei care nu se mai pot opri din huiduit, din insultat și
din intrigat, suferă cu certitudine de o ură patologică. Sunt bolnavi și
capabili de orice nebunie, numai să-și descarce furia.
Din păcate, aceștia nu vor înțelege niciodată că lupta o
duc cu ei înșiși, nu cu cei pe care-i detestă și pe care se zbat să-i distrugă,
pe oameni pe care nici măcar nu-i cunosc, care nu le datorează nimic, care nu
le-au adus niciun prejudiciu, care au dreptul să-și trăiască viețile așa cum
vor, să facă alegeri după bunul plac.
Este de ajuns să nu-ți placă o persoană, să nu-i împărtășești
o opinie și se trece direct la ură, iar de la ură la un război furibund
împotriva acelei persoane. Am văzut oameni care se poartă de parcă și-au
pierdut mințile efectiv, care nu mai au niciun Dumnezeu, care spun enormități
și care recurg la acte grosolane, fără a
realiza cât de mult decad și cât de mult se irosesc. Unii nu mai au simțul
ridicolului, nu mai au nimic sacru, nu mai au nici măcar o urmă de demnitate.
Cred că ăsta e războiul adevărat, un război urât în care,
aparent luptăm unii contra altora, dar în realitate luptăm împotriva noastră.
Cei porniți să distrugă se autodistrug. Ei se detestă atât de mult, încât
renunță și la ultima fărâmă de frumos și de bine din ei.
Poate vă par pesimistă. Nu sunt. Sunt foarte realistă. Și
îmi pare rău pentru cei care se luptă continuu și nu
pot face pace cu ei înșiși. Îmi pare rău pentru cei incapabili să fie buni, să fie demni, care se irosesc și decad pentru scopuri mărunte. Îmi pare rău că unii urâțesc lumea asta, că strică armonia, că tulbură suflete și ucid visuri.
Găsiți un buncăr imaginar și protejați-vă de războaiele acestora. Luați în gentuța de urgență bunătate și iubire și așteptați cuminți pacea.
Gentuta de urgenta o am gata de mult timp!La fel ca si itinerariul (4 variante) Grecia-Rucar (Ro)!Sa speram ca nu va fi cazul!Sa fie pace si liniste in lume!
RăspundețiȘtergereAi atâta dreptate, Irina... Ai pus punctul pe i cu aceasta postare. E o lupta prea mare, si cel mai trist ca deși am fi tentați sa credem ca ceilalți o poarta cu noi, defapt o poarta cu ei.
RăspundețiȘtergereEsti o minune pentru noi. Ca ne încălzești cu vorbele tale, ca ne mai vorbești cu iubire si ne povestești... Mulțumim!
Buna dimineata.
ȘtergereBine spus si bine punctat. Si versurile absolut divine. Cata risipa de energie pe unii...
RăspundețiȘtergereOare campania de la Radio si Tv privind iminenta producerii unui "cutremur" prin care ni se comunica sa fim pregatiti cu un bagaj de urgenta care sa cuprinda o lanterna, provizii de mancare neperisabila si medicamente.... are de fapt un alt scop, pericol iminent fiind de cu totul alta natura ?!..
RăspundețiȘtergerePai cutremurele pot fi provocate si cum noi avem multi prieteni ..
ȘtergerePrieteni in ziua de azi ... :)) :)) :))
ȘtergereSe pare ca nu sunt singura care m-am gandit la acest aspect cand am auzit reclama la tv...credeam ca sunt eu paranoia
Ștergere"De-o fi una, de-o fi alta ... ce e scris si pentru noi, Bucurosi le-m duce toate, de e pace, de-i razboi" ... cam asa ceva. Dar mai importanta decat orice mi se pare pacea din suflete, ca razboi avem oriincotro am privi cu ochii, Irina! :)
RăspundețiȘtergerenoi...care-așa de repede murim...
RăspundețiȘtergereChiar ma gandeam intr-o zi,sa imi pregatesc o asa gentuta!Pt orice eventualitate!Dupa aia am ras in sinea mea,crezand ca sunt paranoica!Dar acum cand vad ca nu sunt singura,o sa pregatesc gentuta!De ce nu?!
RăspundețiȘtergereO lume in care materialismul si egoismul conduc, din pacate asta observ eu peste tot si nu cred ca sunt pesimista.
RăspundețiȘtergereA si indiferenta la suferinta celor din jur.
Este razboi, este decadere morala, multa suferinta, rautate si lipsa de intelegere.
O lume fara Dumnezeu pentru ca oamenii se considera superiori chiar si lui si vor sa dovedeasca asta si sa acumuleze continuu tot felul de arginti
Noroc ca mai sunt si altfel de suflete
cu drag,
Laura
Unde sunt acele suflete......
RăspundețiȘtergereCu drag
Loredana
Draga Loredana,
RăspundețiȘtergereO parte din sufletele acelea scriu aici si citesc aici pe acest site
O zi frumoasa tuturor! Multumim Irina pentru acest spatiu frumos
Laura
Atunci sa ne creem un buncar imaginar si sa traim singuri acolo.
RăspundețiȘtergereOare vom putea trai acolo doar cu ce vom lua in gentuta:iubire,bunatate si sa asteptam acolo cum a spus Irina sa se faca pace?
Cum se va face pace daca noi sufletele astea frumoase care scriem aici cum spui tu draga mea Laura traim frumos doar in imaginatia noastra?
MULTUMESC
Povestea cu drobul de sare ,o stiti ?
RăspundețiȘtergereDa...mare adevar :)
ȘtergereMultumestete cu ce ai in viata... poate fi si mai rau. :)
M
Cata iubire ...offff
Ștergere"Daca iubire nu e...NIMIC nu e!"
ȘtergereCe bine ma simt acum! Am facut cum ai zis, Irina, mi-am luat bocceluta cu frumuseti si... pe-aci ti-e drumul! Am devenit surdo-mut la venin, l-am rejectat pentru totdeauna si, mare mi-e uimirea, a mers chiar foarte bine. Universul a incetat sa mai conspire impotriva mea! Nebagat in seama a amutit si el! Multumesc pentru sfaturi! Esti o comoara!
RăspundețiȘtergere