M-a abordat o cunoștință ca să-mi reproșeze că în ultimul timp nu mă mai opresc să stau de vorbă. Cică înainte eram mai comunicativă și mai prietenoasă, dar în ultimul timp sunt retrasă și încrezută.
Sunt sigură că nu este singura care are această părere despre mine.
Sunt sigură că nu este singura care are această părere despre mine.
"Te-ai ajuns, de aia ești încrezută!" a fost replica acelei persoane. O replică deplasată, dealtfel.
Nu, nu m-am ajuns și nu sunt încrezută. Știu că termenul "s-a ajuns", se atribuie de obicei celor care au câte o realizare și care devin infatuați, lăudăroși, vanitoși... Dar nu este cazul meu, așa că, mai ușor cu judecățile globale.
Faptul că am avut anumite realizări în viață nu înseamnă că acestea mă transformă într-un om infatuat. Eu am avut întotdeauna un standard de viață mai mult decât decent, deci nu am avut ambiții de oameni complexați că n-au avut, care să mă transforme într-o persoană ridicolă. Nu m-a văzut nimeni lăudându-mă cu vreun ceas, cu mașini sau cu mai știu eu ce. Nu dobândirea anumitor lucruri înseamnă evoluție, ci dobândirea unui spirit superior.
Deci, nu faptul că "m-am ajuns" în vreun fel m-a schimbat, ci faptul că am evoluat pe plan spiritual și că nu mai sunt dispusă să fac niciun compromis de dragul de a păstra aparențele și de a mă face plăcută lumii.
Nu mă mai opresc să stau de vorbă cu oameni care nu au nimic interesant sau frumos de spus. Nu mai stau de vorbă cu oameni ipocriți și curioși, care sunt doar interesați de detalii din viața mea sau a anturajului meu, pe care să le răspândească altora. Și nu mai stau de vorbă cu oameni bârfitori, fiindcă nu mă interesează să aud povești despre alții. Pe mine nu mă interesează nici cine a divorțat, nici ce mașină și-a cumpărat nu știu cine și nici conflictele altora.
Nu mai stau de vorbă cu oameni cu care trebuie să îmi controlez fiecare vorbă de teamă că sunt suspicioși, paranoici și ranchiunoși. Și nu mai stau de vorbă cu oameni care mă încarcă negativ și care mă obosesc. Sunt sătulă de bârfe, de victimizări, de văicăreli, de drame închipuite și de flecăreli inutile. Nu simt nevoia sa bifez noutățile din viața altora și nici să mă spovedesc despre ale mele. Fericirea sau nefericirea mi le împart doar cu oamenii apropiați.
Nu mai stau de vorbă cu oameni cu care trebuie să îmi controlez fiecare vorbă de teamă că sunt suspicioși, paranoici și ranchiunoși. Și nu mai stau de vorbă cu oameni care mă încarcă negativ și care mă obosesc. Sunt sătulă de bârfe, de victimizări, de văicăreli, de drame închipuite și de flecăreli inutile. Nu simt nevoia sa bifez noutățile din viața altora și nici să mă spovedesc despre ale mele. Fericirea sau nefericirea mi le împart doar cu oamenii apropiați.
De aceea prefer să-i salut de la distanță pe unii și să mă bucur că-i văd bine, sănătoși.
Draga,Irina!Te-am cunoscut prin spusele prietenei mele acum 2 luni, mi-a citit citeva fragmente din cartile tale,mi-a placut enorm si am imprumutat ambele volume pe care le-am terminat in 5 zile.Am ris,am plins, am fost si furioasa,caci ceea ce nu ne seamana,trezeste critica si nemultumirea!Am inteles din cartile tale ca nu esti perfecta,Dar te-am indragit caci poti alina si enerva,iubi dar si uri,sint sigura caci pot citi si intre rinduri,da,esti rara caci ai un talent rar!Dar nu esti perfecta,si daca altii cer de la tine perfectiune cautind doar calitati negative,bineinteles le gasesc!Intrebarea e de ce te raneste atit de mult parerea celor slabi si ividiosi?De ce le acorzi mereu timp si energie?
RăspundețiȘtergereMulțumesc, dragă Angi pentru gândurile bune!
ȘtergereNu mă mai rănește răutatea pentru că m-am imunizat. Uneori mai dau câte un răspuns pentru aceia care vor să înțeleagă... atâta tot. Scriind, scutesc mult timp și energie, crede-mă.
Îți trimit cele mai frumoase gânduri cu drag!
Draga Irina,bine punctat pt.toti bagaretii din vietile noastre.Nu suntem obligati sa purtam conversatii cu oarecare doar pt.a le stimula curiozitatea si mai apoi a ne barfi si inflorii discutiile avute cu ei.Fiecare cu treaba lui..eu personal ma feresc sincer de asemenea persoane si nu sunt mandra sau increzuta.Doar am ajuns la nivelul in care recunosc o asa persoana de la distanta.Un salut simplu e mai mult decat suficient si imi vad de drum mai departe.Nu am nevoie de asemenea persoane in jurul meu.Asa ca nu esti singura cu aceste probleme.Asa ca si eu un om simplu sunt etichetata ca sunt cu nasul pe sus.Nu sunt deloc..dar nu imi risipesc timpul si energia cu asemenea persoane.Iti doresc sanatate si mult succes in tot ceea ce faci
ȘtergereDoamne ajuta.
trag concluzia ca nu mai vorbesti cu nimeni ,probabil ca progresezi in individualismul ambiant care incet ,incet ne contopeste pe toti ;in oameni intilnesti toate trasaturile de caracter," om sint si nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain"; a selectiona cu cine stai de vorba ,duce cu timpul la izolare,la singuratate,ar fi asta o idee in arta conversatiei?
ȘtergereAdevarat cristal. Te pup frumos Irina
RăspundețiȘtergereFoarte mult adevar.Si din pacate din ce in ce mai mult gasim in jurul nostru,persoane pe care le ,,roade capra vecinului".
RăspundețiȘtergereDraga Irina, cartile tale le-am citit pe nerasuflate in spital si te-am apreciat pentru omul deosebit care esti. Nu merita sa pui la suflet astfel de oameni.
RăspundețiȘtergereAm citit cartile tale si mi-au placut. Citesc ce scrii si apreciez fiecare comentariu al tau. Ma regasesc in ceea ce citesc,uimitor de mult. Daca ai luat hotararea, tine-o tot asa! Mergi mai departe si lasa in urma oamenii, gesturile, gandurile neplacute. Eu asta incerc sa fac.
RăspundețiȘtergereMesaj pentru duduile cu apucături grobiene care lasă comentarii pline de injurii aici:
RăspundețiȘtergerePărerea mea este că e un efort prea mare să scrii pe blog un ditamai comentariul în care să mă faci nesimțită, proastă și alte epitete cu scuza că nu mai suporți postările mele care îți apar pe wall. Mai simplu este să dați unfriend și unlike de pe facebook, sau, să fim sincere, să vă înfrânați curiozitatea morbidă cu care intrați zilnic pe blogul meu ca să vedeți ce am scris, deși nu mă suportați deloc.
Știu foarte bine că postările mele atacă direct persoanele care se simt cu musca pe căciulă, dar, decât să mă atacați pe mine, mai bine lucrați la caracterele și la apucăturile voastre deplorabile. E degradant să te deșănțezi public înjurând ca la ușa cortului, chiar dacă o faci sub anonimat. Mă mir că nu vă e silă de voi când vă priviți în oglindă.
Și nu vă mai agitați, nu mă ating insultele voastre, acestea doar îmi confirmă că nu aveți loc de mine... Puteți lăsa pagini de comentarii, acestea nici măcar nu ajung la mine, are grija cine le moderează să șteargă mizeriile nedemne de a apărea în fața cititorilor mei pe care îi respect.
Dacă aveți ceva de zis, ziceți-mi în față... aveți curajul ăsta? Pe stradă, pe holuri, pe facebook... Nu-l aveți, fiindcă știți că n-aveți ce căuta în fața mea, pentru că știți că nu mă puteți confrunta.
Te iubesc ca pe o sora..si ca mine sunt multi \ multe.. Nu te mai necaji..Tu doar creeaza...incanta- ne....Nu- ti irosi energia cu persoane frustrate..
ȘtergereM-am regasit perfect! Am patit ceva similar si am simtit si ma gandit exact ce ai surprins aici...in cateva randuri un amalgam de stari si ganduri...
RăspundețiȘtergereDin pacate oamenii sunt diferiti, ceea ce este un lucru bun, dar in acelasi timp uneori suparator, pentru ca avem asteptari de la ei, datorita simplei lor conditii...aceea de a fi "oameni"...vrem sa fim inconjurati de ,,oameni"! Mai mult, vrem si consideram ca meritam sa fim inconjurati de ,,oameni de omenie". Diferenta de opinie apare atunci cand unii dintre noi se simt "atacati" de aceasta stare "zen" in spatele careia nu se asunde altceva decat putina educatie, bun simt si tarie de caracter, cat sa iti poti vedea de treaba ta, sa stii ca exista viata si dupa serviciu, sa stii ca fiecare are locului lui si este asa cum este, ca exista o mare diferenta intre "a nu fi de acord cu cineva" si "a nu respecta pe cineva"...ca indiferenta doare cel mai tare dar tu nu o faci pentru ca ii stii rezultatul, ci pentru ca pur si simplu esti constient de "darul vietii tale" si ca ai ajuns la acel nivel spiritual de a intelege ca viata este totusi scurta si neprevazuta si ca nu merita sa o pierzi in preajma unor persoane alaturi de care nu te simti bine, nu te simti "tu"...si nu, nu o faci din rautate, nu o faci pentru ca ,,te-ai ajuns", sau ca ii consideri inferiori...Si ei o fac, doar ca nu realizeaza ca o fac, sau poate sunt doar indignati de faptul ca lor nu le iese la fel de discret si elegant si ca ei nu stiu decat "plasand cate o pastila"...
Unii doar au inteles ca suntem diferiti, ca in natura noastra zace "alegerea", dar zace si ,,respectul" si "bunul simt" fata de toti cei care respira pe langa noi, fie ei printre "alesi" sau nu... atat si nimic mai mult.
Multumesc Irina! Am ajuns intamplator pe aici, m-am regasit si a picat perfect cu ,,ziua de azi"! Toate cele bune si astept cu drag si interes sa iti citesc cartile despre care am tot auzit si care se afla pe ,,lista mea" :)
Cand vad cum isi dau unii cu parerea si spun ca esti increzuta sau trista sau mai stiu cum imi vine sa……As vrea sa stiu cum e viata lor,daca e numai roz bombon si au numai oameni buni in jur.omul scrie ce traieste si ce simte,asta nu inseamna ca e nefericita.mi-ar placea sa petreceti o zi in preajma irinei sa vedeti cat este de vesela,cat se poate distra omul cu ea,cate are de povesti si cat se poate invata de la ea.inainte sa va dati cu parerea cunoasteti omul ala!
RăspundețiȘtergereIrina e un om puternic si daca scrie niste chestii face f bine fiindca asa ii invata pe unii lucruri foarte bune pt viata lor!cine e cinstit recunoaste ca irina i-a deschis ochii.
"Fiecare om are "datoria" să fie fericit!
RăspundețiȘtergereIrina dragă,dacă îmi permiți un sfat,fii fericită,indiferent de păreri și "păreriști"!
Te îmbrățișez cu drag! :* <3
Eu zic asa: cei care nu au viata personala, de care sa se ocupe, sa si.o traiasca, se ocupa de vietile altora, barfind, injurand, denigrand, fara a cunoaste realitatea. Acestia trebuie ignorati.
RăspundețiȘtergereIrina, îmi poți spune când o să apară volumul 3 din Fluturi? Abia aștept continuarea poveștii.
RăspundețiȘtergereAsta e societatea in care traim! Uitati-va in jurul vostru. Toata lumea e raitacioasa, barfeste, comploteaza doar pentru a face rau! Cati oameni mai vezi in ziua de azi sa zambeasca pe strada? Cati oameni mai vezi sa fie interesati in a face un bine? Frumosul nu mai reprezinta de mult nimic! Acum traim in legea junglei! Simplitatea si iubirea nu mai exista de mult! Asa ca ignoranta pentru acei ce nu au altceva de facut e cel mai bun tratament! Noi asteptam cu nerabdare o bucatica de frumos, de iubire si multe sentimente! Asteptam volumul 3
RăspundețiȘtergere