Nu ești tu când... Fluturi! :))

Ai început să citești Fluturi, volumul 1. Doamne! O greșeală colosală! Cea mai proastă carte scrisă vreodată, o telenovelă, o insultă literară de proporții epice, o ofensă adusă umanității! Autoarea? O individă lipsită de talent, condamnată la chinurile iadului literar! Efectiv, îți vine să arunci cartea pe geam, să o calci în picioare, să-i dai foc și să dansezi ritualic în jurul cenușii!

(Deși, între noi fie vorba, e destul de flatant că o carte a putut stârni atâta pasiune… 😏)

Regreți amarnic timpul pierdut, te simți înșelat, trădat de propria ta judecată și simți o datorie morală de a salva omenirea de la această nenorocire. Așa că pornești o cruciadă literară! Le spui tuturor că este o oroare, un flagel al literaturii, un pericol iminent. Scrii recenzii pline de venin, postezi comentarii peste tot, avertizezi lumea că trebuie să stea departe!

Dar ceva îngrozitor se întâmplă… Oamenii nu ascultă! Din contră, în loc să fugă mâncând pământul, se apucă să citească Fluturi! Cu cât avertizezi mai mult, cu atât vânzările cresc, iar aprecierile cititorilor devin tot mai numeroase. Omenirea s-a pierdut!

Îți sângerează sufletul, ești devastat că tot mai mulți oameni apreciază această grozăvie literară. Ba mai mult, unii recunosc că, de fapt, articolele și recenziile tale înflăcărate i-au făcut curioși! Oamenii chiar sunt nebuni! Nu mai pot fi salvați!

Și, culmea ironiei, nici măcar tu…. Pentru că ce faci? Citești și volumul 2!!!

De ce? DE CEEEEE?! Credeai că, din senin, autoarea va fi lovită de un talent mistic, că-i vei descoperi pe Bulgakov și Proust ascunși printre pagini? Ai crezut că ceva miraculos se va întâmpla și vei regăsi o capodoperă unde înainte fusese un dezastru? Câtă naivitate!

Constatarea e sumbră: volumul 2 e și mai prost! Efectiv imposibil de citit! Nici silabisind, nici citind cuvintele pe dos, nici în stare de ebrietate! Dar tu nu te lași. Îți sacrifici ultimii neuroni, îți irosesti timpul prețios, doar ca să te asiguri că, într-adevăr, nu îți place. Și când în sfârșit termini cartea, ești traumatizat!

Dar drama ta nu se oprește aici! Te simți atât de frustrat, încât nu doar că spui tuturor ce porcărie ai citit, dar pornești un război personal împotriva autoarei! Îți dedici viața denigrării ei, postezi despre ea zilnic, devii obsedat! O deteşti cu o pasiune vecină cu iubirea - dar una neîmpărtășită.

Pur și simplu, nu mai ai liniște. Te trezești dimineața și primul tău gând e tot la ea. Ea. Obsesia ta. Nemernica. Deschizi Facebook-ul cu o disperare de om aflat în sevraj, scrolezi frenetic, verifici ce-a mai postat, cine a îndrăznit să-i comenteze, ce reacții a strâns. De parcă viața ta ar depinde de asta. Și, sincer, deja depinde. O verifici de câteva ori pe zi, nu poți risca să pierzi ceva. Ce-ar fi dacă taman azi ar posta ceva care să-ți dea muniție nouă? Așa că stai la pândă, ochii în ecran, sufletul în alertă. Nimic nu trebuie să-ți scape!

Și noaptea? Ah, noaptea e cel mai greu. Te zvârcolești, simți un gol existențial, așa că, pentru liniștea ta interioară, intri să verifici încă o dată dacă ai ratat ceva legat de ea. Doar așa, să fii sigur...

Și uite-așa, te-ai transformat în cel mai loial urmăritor al ei. Felicitări! Ai reușit să-i oferi mai multă atenție decât orice fan înfocat. Ironia sorții, nu-i așa?

Cartea asta te-a devastat atât de profund, încât trei ani întregi după ce ai terminat și volumul 2, nu ți-ai mai găsit liniștea. Ai trăit într-un zbucium continuu, ai vorbit doar despre ea, ai analizat-o obsesiv, ai disecat fiecare rând, ai rescris în mintea ta fraze care nu-ți conveneau, ai retrăit fiecare pagină de parcă ai fi fost într-un labirint din care nu te mai putea salva nimeni.

Și totuși, ironic, în toată viața ta citiseși doar trei cărți (printre care, bineînțeles, și Fluturi), dar asta nu te-a împiedicat să devii critic literar peste noapte. Cu o expertiză formată în timp record, ai dobândit abilități impresionante de analiză literară, care te-au transformat într-un judecător suprem al calității scriitoricești. Puteai să vorbești și despre celelalte trei cărți pe care le-ai citit, dar nu, obsesia ta a fost și va rămâne Fluturi!

De ce? Pentru că era bestseller! Și succesul ei te-a măcinat. Te-a ros pe dinăuntru ca un vierme nemilos al frustrării.

Apoi, tragedia finală: nu ai mai citit nicio carte după aceea. Fluturi ți-a distrus definitiv pasiunea pentru citit. A fost sfârșitul călătoriei tale literare. Ai rămas doar cu traume. Cu un gol în suflet. Cu resentimente care nu te mai lasă să dormi.

Ar trebui, fără îndoială, să-i ceri daune morale autoarei. Până la urmă, tu, cel mai exemplar om de pe planetă, simbolul moralității absolute, întruchiparea rafinamentului intelectual, ai fost distrus iremediabil de această carte. Ai devenit, în mod tragic și involuntar, un hater patologic, un hărțuitor profesionist, un abuzator în serie, un mitoman de calibru, un agresor verbal cu normă întreagă, ba chiar un instigator la comportament antisocial. Viața ta s-a transformat într-un coșmar, căci nu mai poți trăi liniștit! Te bântuie fragmente din carte, visezi personajele noapte de noapte, iar dacă vezi pe undeva fluturi, simți o nevoie viscerală de a pune mâna pe mitralieră și de a-i eradica pe toți din existența ta!

Da, da, autoarea e de vină pentru tot! Din cauza ei, ți-ai pierdut complet stima de sine. Înainte erai un om calm, cu un vocabular select, un exemplu de decență. Acum? Intri într-un episod de furie absolută la fiecare menționare a numelui ei! În injuriile tale s-a dezvoltat o creativitate nemaiîntâlnită! Discriminezi, te cerți, aberezi, îți dedici ore întregi scriind manifeste împotriva ei, îți consumi energia cu planuri elaborate de denigrare.

Este evident pentru toată lumea că ești caz patologic.

Și… de parcă suferința ta nu atinsese deja cote insuportabile… BOOM!

Nemernica lovește din nou! Exact ca o fostă iubire toxică, care se întoarce fix când ai reușit să o uiți, când abia îți recăpătasei echilibrul, când începeai să trăiești din nou fără să tresari la fiecare amintire…

Șoc! Stupoare! Cataclism literar! Volumul 3 a apărut!

Și tu ce faci? Omul cu spirit critic, mintea sclipitoare, moralitatea desăvârșită, eruditul, savantul? CITEȘTI ȘI VOLUMUL 3!

Cât sadism! Câtă ură împotriva propriei tale persoane! Cum ai putut să îți faci una ca asta?!

Dar nu te oprești aici. Recunoști în gura mare că ai citit-o! Dar cum crezi că vor înțelege oamenii că tu deteşti cartea dacă le spui că ai citit toate volumele? Ai pierdut tot respectul lumii! Ai devenit fix ceea ce ai jurat că vei distruge! Exact ca aceia care spun că urăsc telenovelele, dar apoi suspină la fiecare dramă mexicană. Fix ca aceia care spun că nu ascultă manele, dar când aud una rup podelele și mesele la chefuri.

Nu mai bine tăceai? Așa nu ar fi aflat toată lumea că ai citit doar patru cărți în viața ta, iar trei dintre ele sunt Fluturi!

Dar tu? Tu nu! Tu ai decis să îți faci publică drama existențială. Acum e prea târziu. Ești unul dintre cei pe care îi disprețuiai...

Nț, nț, nț… Ce-ai făcut, mă, nene, mă?!

PS: Vezi că nebuna a scos o carte nouă. Nu o citi. ABȚINE-TE! Nu-ți strica zenul, nu-ți tulbura vibrațiile înalte… Salvează-te cât încă mai poți!

Oare să-ți spun…?

Nu, mai bine nu. Nu meriți încă o traumă. Nu după tot prin ce ai trecut. Nu după nopțile nedormite, după frământările existențiale, după toată energia consumată în ura ta profundă și sinceră.

Și totuși… Să-ți spun? Să nu-ți spun? 

Hai că-ți spun.

Se pregătește și volumul 4! 💣

Respiră. Ia loc. Ai nevoie de asta. Știu că te-a lovit direct în plex. Șoc. Groază. Puls accelerat. Dar acceptă realitatea: coșmarul nu s-a terminat. 😁

😂