Câtă iubire încape în 3 inimi?

Astăzi vreau să vă vorbesc despre trei oameni deosebiți, trei suflete nobile care îmi sunt foarte dragi, trei prieteni de care sunt mândră și cărora le sunt recunoscătoare din toată inima.

Ei nu doar că fac bine, ci îl transformă într-un mod de viață. Ei nu doar ajută, ci își dăruiesc timpul, energia și sufletul pentru cei care au cea mai mare nevoie. Într-o lume în care mulți privesc de la distanță suferința altora, ei aleg să fie acolo, prezenți, implicați, gata să aducă alinare și speranță.

Acești trei oameni - Daciana Loi, Vincze Timea și Torok Lucian - reprezintă Asociația Umanitară Dreptul la Viață Huedin. Povestea lor o puteți vedea în emisiunea "Psihologie și Viață" pe TV Cluj-AM, moderată de doamna Cerasela Libeg. 

Daciana, Timea și Lucian au grijă de peste 70 de copii… în timp ce, pentru mulți dintre noi, este o provocare să îngrijim doar unul singur. Ei trebuie să știe fiecare necesitate, fiecare boală, fiecare problemă și fiecare vis al fiecărui copil. Nu doar că le cunosc, dar fac tot posibilul să le aline suferințele și să le aducă un strop de speranță.

Acești trei oameni sunt mâinile și picioarele noastre, pentru că merg în locul nostru, din casă în casă, ducând bunătatea acolo unde este nevoie. Sunt inimile noastre, pentru că, prin ei, iubirea noastră ajunge la acești copii care au atât de multă nevoie de ea.

Pentru a avea grijă de peste 70 de copii defavorizați, Daciana, Timea și Lucian cară alimente și lucruri necesare traiului, străbat drumuri dificile, ajung în locuri greu accesibile, înfruntă condiții meteo potrivnice. Se luptă cu piedici administrative, cu nevoi nesfârșite și cu lipsa de resurse, dar nu renunță.

Pentru acești copii, ei sunt lumina în întuneric, speranța în nesiguranță, căldura în zilele reci și mâinile întinse care nu lasă pe nimeni în urmă.

Ei muncesc din greu și dăruiesc cel mai de preț lucru pe care îl are un om: timpul. Își riscă sănătatea, își sacrifică odihna, își amână propriile nevoi, dar nu se plâng. Nu povestesc despre nopțile petrecute în spitale, despre durerile de spate de la greutățile cărate, despre răcelile grave prin care au trecut, despre sărbătorile pe care nu le-au petrecut acasă, ci pe drumuri, înfrigurați, cu mașina plină de pachete. Nu își numără sacrificiile, ci doar binele pe care îl pot face.

Copiii știu că ei vor veni, fără greș. Și acest gând le aduce liniște și fericire. Știu că nu vor mai îndura foame, frig, întuneric, rușine, tristețe, nesiguranță, singurătate… Știu că cineva, acolo, se gândește la ei.

Pentru donatori, gestul pare simplu – un transfer bancar către Asociație. Dar partea cea mai grea o fac acești trei oameni. Ei organizează fondurile, ei fac cumpărăturile, ei străbat drumurile, ei gestionează nenumăratele probleme care apar. Fiecare bănuț donat se transformă, prin efortul lor, într-o masă caldă, într-un pat mai bun, într-un zâmbet pe chipul unui copil.

Oare câți dintre noi am fi dispuși să ne dedicăm timpul, să muncim pe brânci și să facem atâtea sacrificii pentru a ajuta? Oricât de mulți bani am dona, nu putem compara munca, dăruirea, oboseala, frigul, lacrimile și iubirea pe care le pun acești oameni în tot ce fac.

De aceea, le sunt recunoscătoare. Pentru implicarea lor, pentru forța lor, pentru bunătatea lor. Pentru că, prin ei, pot ajuta și eu. Pentru că ei sunt și mâinile, și picioarele, și inima mea.

Sunt mândră de prietenii mei și de tot ceea ce fac pentru acești copii. Ei sunt dovada vie că bunătatea poate schimba destine, că un gest simplu poate aduce speranță acolo unde pare că nu mai există. Sper ca tot mai mulți oameni cu suflet mare să li se alăture, să îi sprijine în proiectele lor minunate și să contribuie la această misiune de a aduce lumină în viețile celor mai vulnerabili.

Dacă aveți posibilitatea și dorința de a fi parte din această poveste a binelui, vă puteți alătura printr-o donație în conturile Asociației (Conturi Asociația Umanitară Dreptul la Viață Huedin) sau vă puteți alătura grupului Crăciunei și Crăciunițe - o comunitate de oameni minunați care au înțeles că micuții nu au nevoie de alimente, haine, jucării, rechizite și produse de îngrijire doar de Sărbători. Dăruirea nu ar trebui să fie un gest ocazional, ci un mod de a trăi. Cu o contribuție lunară – fie ea 25 de lei sau atât cât își permite fiecare – acești oameni susțin și cresc acești copii, oferindu-le nu doar bunuri materiale, ci și siguranță, continuitate și speranța unui viitor mai bun.

V-aș fi recunoscătoare dacă am transmite mai departe povestea lor. Poate astfel vom reuși să construim împreună o lume mai sigură și mai frumoasă, poate vom inspira și mobiliza pe cei care vor și pot mai mult decât să trăiască doar pentru ei înșiși.

Fiecare contribuție, oricât de mică, înseamnă un pas înainte spre un viitor mai bun pentru acești copii.

Vă mulțumim!