Un an f a b u l o s !

În fiecare an, de ziua mea (8 decembrie), îmi ofer un moment de introspecție. Îmi fac o retrospectivă sinceră, un inventar al realizărilor, al eșecurilor, al lucrurilor pe care le-am amânat sau la care am renunțat. Încerc să mă analizez obiectiv, să înțeleg în ce măsură m-am schimbat, cum am evoluat, ce am învățat, dar și ce mai am de îmbunătățit la mine. Îmi pun întrebări esențiale:

- Ce mi-am oferit suficient și ce ar trebui să-mi ofer mai mult?

- Ce relații mi-au adus bucurie și care mi-au luat din energie?

- Ce ar trebui să păstrez și la ce ar trebui să renunț fără regrete?

Dacă ar fi să descriu anul 2019 într-un singur cuvânt, acesta ar fi: FABULOS. Un an care m-a transformat, m-a provocat, mi-a oferit lecții prețioase și momente de neuitat.

Ce realizări am avut?

Anul acesta mi-am împlinit un vis și mi-am oferit vacanța mult dorită, fără presiunea unei date fixe de întoarcere. Am vrut să călătoresc în ritmul meu, să vizitez în voie locurile pe care le-am visat de mult, să mă bucur de fiecare destinație fără grabă, fără regrete că nu am avut suficient timp pentru a descoperi tot ce mi-am dorit.

Pentru locurile cu adevărat speciale, acelea pe care le-am avut mereu pe lista mea, am așteptat momentul potrivit. Nu am vrut să le tratez cu superficialitate, ci să le savurez pe îndelete, să le simt autenticitatea, să mă bucur de fiecare colț, de fiecare om întâlnit, de fiecare moment trăit acolo. De aceea, mi-am dedicat timp suficient pentru nordul Italiei și pentru Cinque Terre – locuri care m-au cucerit iremediabil. Mi-am oferit 6 săptămâni de călătorie, 8 țări vizitate, peste 8000 km parcurși cu mașina și aproximativ 400 km străbătuți pe jos.

Această aventură mi-a oferit o energie fantastică și m-a îmbogățit cu amintiri care vor rămâne pentru totdeauna în sufletul meu.

Desigur, Grecia a rămas nelipsită din planurile mele – de două ori am revenit în țara care îmi aduce de fiecare dată liniște, frumusețe și acel sentiment unic de apartenență. (Nu, nu mă pot sătura de Grecia!)

În august, am traversat oceanul, am ajuns în Canada și am avut ocazia să cunosc oameni minunați, care m-au făcut să mă simt ca acasă și care mi-au oferit încă o vacanță de neuitat.

A fost un an plin de descoperiri, de locuri care mi-au rămas în suflet și de momente care mi-au demonstrat, încă o dată, că cele mai frumoase investiții sunt cele în experiențe și în amintiri.

Printre isprăvile mele din acest an se numără și două cărți scrise și publicate: Până la sfârșit (o carte mult așteptată, mai ales de cei care s-au îndrăgostit de trilogia Fluturi) și cartea Iubitelor mele prietene o carte specială, scrisă împreună cu prietena mea, Carmen Voinea Răducanu. Este un omagiu adus prieteniei adevărate, o colecție de gânduri și trăiri despre legătura profundă dintre suflete care se înțeleg dincolo de cuvinte.

 

   

Ce visuri mi-am împlinit?

Anul acesta a fost unul al pasiunilor trăite pe deplin, iar printre cele mai frumoase momente se numără și întâlnirile cu muzica unor artiști pe care îi admir de-o viață. L-am văzut pe Elton John în concert, la Viena – un vis pe care îl aveam de mult timp. A fost un moment magic, o seară în care fiecare piesă m-a făcut să simt că muzica poate traversa timpul și poate atinge sufletul exact așa cum a făcut-o prima dată când am ascultat-o. M-am bucurat și de un concert Michael Bublé la München – vocea lui caldă, energia, eleganța și atmosfera incredibilă au transformat seara într-o experiență de neuitat. Și l-am revăzut pe André Rieu într-un concert minunat la Praga. Muzica sa are un fel aparte de a aduce bucurie, de a umple sufletul cu frumusețe și de a te face să simți că lumea este un loc mai bun, măcar pentru câteva ore.

Ce am făcut diferit în 2019?

Anul acesta mi-am oferit timp pentru mine. Mi-am permis să fiu prioritatea mea, fără să mă mai simt vinovată, fără să mă mai las prinsă în așteptările celorlalți. A fost un an în care mi-am revendicat libertatea emoțională, iar asta m-a făcut fericită.

Dar, așa cum se întâmplă de multe ori, fericirea mea nu i-a bucurat pe toți. Unii oameni nu știu să iubească fără să depindă. Nu știu să iubească fără să ceară. Au fost persoane care au încercat să mă facă să mă simt vinovată pentru că nu le-am mai oferit timpul meu în aceeași măsură. Anul acesta am învățat să nu mă mai las manipulată și șantajată emoțional. Am învățat să spun „nu” fără explicații, să mă opresc din a oferi acolo unde nu primeam nimic în schimb și să mă pun pe primul loc fără remușcări.

Mi-am luat o pauză de la restricții și rigori – am lăsat silueta pe locul doi și mi-am pus sănătatea și bucuria personală pe primul loc. Mi-am ascultat corpul și sufletul, fără să mă mai supun presiunii de a fi „perfectă” după standardele altora.

Mi-am simplificat viața – nu m-am mai forțat să fac totul perfect, să fiu peste tot, să le rezolv pe toate. Am înțeles că există un timp pentru toate, că nu sunt și nu trebuie să fiu Superwoman. Că este ok să amân, să refuz, să nu reușesc totul din prima, să nu mă adaptez întotdeauna la orice.

Am lăsat oamenii să vină și să plece – fără să mă mai străduiesc să conving, să explic, să schimb păreri greșite, sentimente sau decizii. Nu m-am mai lamentat, nu am mai fost deznădăjduită, nu m-am mai speriat de abandon sau de dezaprobări.

Am evitat și am îndepărtat persoanele toxice – pe cele care au ceva împotriva tuturor, care sunt veșnic nemulțumite, conflictuale, instigatoare. Am înțeles că nu este responsabilitatea mea să le schimb, să le suport sau să le port poverile.

Nu am mai fost nicăieri unde nu mi-am dorit să fiu – nu am mai făcut compromisuri de dragul de a fi pe placul cuiva, nu am mai încercat să demonstrez nimic și nu m-a mai interesat ce impresie și-a făcut cineva despre mine.

Mi-am ascultat inima și am ales ceea ce mi se potrivește – fără să mă mai gândesc dacă cineva va aproba sau nu alegerile mele.

Am pus la loc ceea ce alții au luat din mine – fără să ofere nimic în schimb, convinși că resursele mele sunt inepuizabile.

A fost anul în care am învățat să mă iubesc pe mine însămi așa cum i-am iubit întotdeauna pe ceilalți. Și a fost minunat.

Cum m-am schimbat eu?

Anul acesta m-am maturizat, dar nu doar prin trecerea timpului, ci prin lecțiile trăite. Am devenit mai înțeleaptă, mai puternică și, cel mai important, mai bună cu mine însămi. Am înțeles că blândețea pe care o ofer celorlalți trebuie să mi-o ofer și mie.

Am învățat să aleg cu atenție unde îmi investesc energia, timpul și sufletul. Am devenit complet dezinteresată de părerile și purtarea celor care nu contează, de judecățile superficiale ale lumii, de banalități, de conversații și discuții fără rost. Nu mă mai consum pentru lucruri care nu aduc nimic bun în viața mea.

A fost anul în care m-am eliberat. Și a fost un sentiment extraordinar.

Planuri pentru următorul an? Să trăiesc astfel încât să nu privesc în urmă cu regret. Să nu-mi reproșez că nu mi-am oferit ceea ce mi-am dorit. Să nu simt că am irosit un an din viața mea.  Să fiu un om mai bun. Atât pentru mine, cât și pentru cei care contează cu adevărat.

Celor care ați făcut parte din povestea anului meu fabulos…

Vă mulțumesc! Pentru tot ceea ce mi-ați fost, pentru fiecare moment împărtășit, pentru timpul pe care mi l-ați dăruit, pentru bunătate, răbdare, amintiri frumoase și lecții prețioase. Vă sunt recunoscătoare pentru iubire, pentru sprijin și pentru că ați făcut parte din această călătorie a mea.

Celor căror nu am reușit să vă fiu atât cât ați fi meritat, celor pe care nu am reușit să îi susțin așa cum mi-aș fi dorit, vă cer iertare și înțelegere. Sunt doar un om, am doar o viață, și uneori timpul nu îmi permite să fiu prezentă pentru toți cei pe care îi prețuiesc. Dar vă port în suflet.

Celor căror v-am greșit sau pe care, fără intenție, v-am dezamăgit, vă cer iertare și vă asigur că niciodată nu mi-am dorit să rănesc pe cineva.

Vă doresc să aveți parte de tot ce vă face fericiți, să fiți iubiți, să fiți înconjurați de oameni buni și să vă trăiți viața cu frumusețe, liniște și iubire.

Să nu uitați niciodată că sunteți minunați și că meritați tot ceea ce este mai bun!