Obsesia pentru igienă

Port de mult timp eticheta de obsedată de curățenie și igienă. Cunoscuții mei s-au obișnuit cu mine, însă multă vreme nu m-au înțeles și m-au considerat exagerată, poate chiar obsedată. S-a râs mult pe seama mea, am fost ridiculizată, iar dacă cineva dădea semne a fi foarte atent la igienă era de îndată comparat cu mine, de parcă eu aș fi fost etalonul și superlativul obsedatului de igienă. 

La început, crezând că le sunt de ajutor celorlalți, le povesteam despre obiceiurile mele și îi îndemnam să procedeze la fel ca mine, însă tuturor li se părea că exagerez, că am psihoze și compulsivități. Reacțiile și reticențele unora m-au descurajat și m-au îndemnat să mă mulțumesc dacă ei vor copia de bună voie anumite obiceiuri pe care le vor vedea la mine. 

Unii au înțeles că igiena nu este altceva decât protecție, alții au rămas cu impresia că sunt un om cu psihoze grave legate de curățenie și igienă.

Fiecare are adevărul său și mi-ar plăcea să aflu și părerile voastre după ce veți citi despre câteva dintre "obsesiile" mele.

Recipientele cu atomizor (pompițe) pline cu dezinfectant au făcut mereu parte din viața mea. Am câte unul în fiecare baie, am unul în hol la intrare, am unul în bucătărie, am și în mașină și mereu iau unul cu mine când plec în vacanță. 

La hotel pulverizez (de obicei folosesc Meliseptol rapid) pe obiectele sanitare din baie, pe telecomandă, pe întrerupătoare, pe mânere...

Acasă, chiar dacă fac curățenie frecvent, pulverizez pe obiectele sanitare, pe pompițele săpunurilor lichide, pe clanțe, pe întrerupătoare...

Destul de des pun dezinfectant pe un disc demachiant și șterg telecomenzile, laptopul, mouseul, cheile, telefoanele.

Și în geantă, dar și în mașină am mereu un dezinfectant pentru mâini, pe care îl folosesc după ce fac cumpărături, după ce umblu cu bani, după ce mângâi animale, înainte să mănânc (dacă nu am condiții să mă spăl pe mâini).

Când intru în casă îmi șterg încălțămintea și o pun la loc. Am o cutie plină cu produse de igienizare și întreținere pentru încălțăminte, dar chiar și cu un simplu pachet de șervețele umede dezinfectante se poate face asta. Nu durează mult și este foarte comod să ai mereu încălțămintea curată și gata de purtare. 

Cu toate că în casa mea nu se umblă cu încălțămintea murdară de pe afară, săptămânal șterg pe jos cu dezinfectant (Sanytol, Igienol, Meliseptol, ce am la îndemână). Am un mop plat foarte practic pe care îl îmbib cu soluție (nu pulverizez ca să nu inhalez vapori de produs) și șterg toată casa în 5 minute, deci nu necesită un efort prea mare această operațiune. Astfel, pot umbla desculță liniștită și nu-mi fac probleme dacă îmi pun picioarele pe canapele și pe paturi.

Spăl și curăț tot ce cumpăr și ce aduc acasă. Nu introduc haine noi în dressing înainte să le spăl. Unii preferă să le poarte măcar o dată, eu nu recomand asta, pe acele haine pun mâinile mulți oameni, ele pot fi aruncate pe jos prin magazin și prin cabinele de probă și sunt probate de tot felul de persoane care pot avea probleme de piele sau chiar o igienă precară.

Spăl mereu ouăle și curăț tot ce bag în frigider: conserve, borcane, cutii, legume și fructe.

Am văzut șoricei plimbându-se prin magazinele mari, chiar și prin cutiile cu portocale. 

Nu cumpăr decât pâine ambalată, iar acasă o scot din ambalajul original și o pun într-o pungă nouă cu zip. Vi se pare exagerat? Ei bine, într-o zi am văzut cum aranja un angajat al unui magazin pâinea pe raft: avea lângă el, pe jos, câteva pâini. Probabil făcea FIFO la raft, dar mi s-a părut inadmisibil să văd pe jos pâinile pe care noi le punem pe mese și pe ambalajul cărora punem mâinile cu care mai apoi atingem feliile de pâine. Nu a fost singura dată când am văzut marfă pusă pe jos. Și în aeroport, în Duty Free, o angajată aranja niște bomboane pe raft și pusese pe jos câteva pungi cu bomboane. Erau puse pe pardoseala pe care oamenii calcă după ce au umblat prin tot aeroportul, prin toalete... I-am făcut observație, dar mi-a răspuns că bomboanele sunt ambalate. Da, dar acele pungi vor ajunge pe mese, vor fi atinse de vreun copil care, cu acealeași mânuțe, va atinge și bomboanele pe care le bagă în gură, își va atinge ochii...

Când le-am spus unora să nu mai cumpere produse de patiserie neambalate au considerat că exagerez. Poate pentru că ei nu au fost atenți mereu și nu au văzut vânzători care își ling degetele ca să poată desface pungile în care pun produsele de patiserie. 

Ca să nu mai amintesc de manevrarea banilor. Care vânzători se spală pe mâini minim 20 de secunde după fiecare client de la care a primit bani și căruia i-a dat rest? 

Cu greu am reușit să îi conving pe cei din jur să nu se mai așeze pe paturi îmbrăcați cu haine cu care au fost pe afară. Am mai scris despre asta și aici: Pitici pe creier. 

Hainele cu care ieșim din casă nu sunt curate, ne așezăm cu ele în mijloace de transport, în restaurante, în baruri, prin spitale și în taxiuri în care unii pasageri pun pe banchete sacoșe și genți pe care le-au pus pe jos, prin magazine, prin gări și pe străzi. 

Cândva mi se părea o dovadă de provincialism să acoperi canapelele cu o cuvertură. Ei bine, dacă pe canapea te așezi doar tu și doar cu haine de casă, nu și cu cele cu care ieși pe afară, este ok, dar altfel este foarte bine să ai o cuvertură pe care să o poți spăla frecvent. Este minunat confortul psihic când stai pe canapea și ești sigur că este curată. 

Acum se găsesc pături și cuverturi superbe, este simplu să ai una sau două pe care să le poți spăla frecvent. Sau poți achiziționa un aparat cu abur cu care să poți curăța tapiseria. 

Am fost întrebată de câteva ori de ce nu angajez pe cineva să se ocupe de curățenia casei mele. Pentru că mie chiar îmi place să fac curat și prefer să donez banii cu care aș plăti pe cineva pentru asta. Și da, eu chiar cred că nimeni nu ar face curat mai bine decât mine, pentru că nimeni nu-mi iubește casa, lucrurile și sănătatea la fel ca mine, astfel încât să lucreze responsabil. Cunosc persoane care șterg cu aceeași lavetă și chiuveta din baie și toaleta și șterg și pe jos cu ea dacă observă o pată. 

Am văzut o persoană care curăța un apartament care se închiriază în regim hotelier. A șters cu o singură lavetă chiuveta din baie, apoi noptierele și masa. Cu aceleași mănuși de menaj a făcut curat și în baie și în bucătărie, iar când a schimbat așternuturile, plapuma și pernele au stat pe jos...

Obișnuisc să am acasă stocuri de lavete, bureți de vase, rezerve de mop și alte produse de curățenie. Dezaprob total folosirea îndelungată a bureților de vase, a lavetelor, a periuțelor de dinți, a prosoapelor (care ajung să arate uneori mai rău decât cârpele de șters pe jos), a periilor de curățat vasul de toaletă, a mopurilor. Toate acestea sunt consumabile accesibile ca preț și trebuie schimbate cât mai des. Nu-i pot înțelege pe cei care se poartă ca niște săraci și trag de un lucru până când acel produs arată în ultimul hal și chiar ar putea pune în pericol sănătatea. 

Voi aborda și cel mai controversat și deranjant subiect legat de igienă și sănătate: contaminare alimentelor cu tacâmurile cu care mâncăm. 

Am avut multe discuții pe tema asta, mulți s-au supărat pe mine când le-am făcut observație pentru că își introduceau furculițele sau lingurile în preparate din care mâncau și alții (salate, icre, vinete, etc). 

"Ți-e silă de mine?", te întreabă imediat cel care te vede deranjat de faptul că-și bagă tacâmul într-un preparat din care mânânci și tu. Sau: "Nu te speria că sunt cu analizele la zi." Nu există analize la zi. Sau poate că tu ești sănătos, dar dacă ceilalți nu sunt sănătoși și îți pot contamina mâncarea? 

Iar dacă nu ți-e silă de lingurița cuiva, cum ți s-ar părea să-și introducă cineva periuța de dinți în mâncarea ta? Pare exagerată comparația? Ar trebui să ne gândim mai bine... 

Cavitatea bucală este plină de bacterii și sunt persoane care au probleme dentare și gingivale. A mânca responsabil înseamnă a te proteja și a-i proteja pe ceilalți. 

Unii dintre cei care au râs de mine când am ripostat că-și lingeau degetele în timp ce tăiau prăjituri sau alte alimente pe care le așezau pe farfurii s-au plâns mai târziu că au stafilococ auriu, streptococ și altele... 

Poate că pentru unii par exagerată, important este confortul meu psihic și conștiința că mă port responsabil și că îi protejez pe ceilalți. 

Acum, în plină pandemie, când se pune atât de mult accentul pe igienă, unii îmi spun că și-au dat seama că nu sunt nebună și că au învățat de la mine cum să se protejeze. Fiindcă asta este, de fapt, igiena: protecția ta și a celor din jur. 

Dacă până acum nu am fost mereu atenți, poate că de acum vom dobândi obișnuințe noi. Și cu riscul de a părea exagerați și de a ni se pune eticheta de obsedați de igienă, să-i învățăm și pe alții să se protejeze și să luăm atitudine ori de câte ori observăm vreo situație în care cineva poate pune în pericol sănătatea și siguranța altora. 

Vă trimit gânduri bune și vă doresc multă sănătate!