De câte ori m-a dezamăgit cineva și nu am mai putut continua relația cu omul respectiv, am rămas cu impresia că l-am pierdut pe acel om. Și am trăit mult timp cu un sentiment dureros de vinovăție și de eșec. Până de curând, când am avut o revelație și am realizat că nu eu i-am pierdut pe anumiți oameni, ci ei m-au pierdut pe mine. Și nu, nu vorbim aici de o abordare narcisistă, ci de un simț al dreptății.
Un prieten drag mi-a spus cândva că greșesc foarte mult pentru că prea le caut tuturor scuze pentru orice greșeală, pentru purtarea nepotrivită, pentru ieșirile necontrolate, pentru egoism și lipsă de corectitudine. Și că iertările mele repetate au încurajat nesimțirea unora, mârlănia și abuzurile. Abia după ce mi-am dat seama că unii au făcut în mod repetat abuz de bunătatea mea și că au profitat de capacitatea mea de a ierta, am înțeles câtă dreptate avea prietenul meu și că prin toleranța mea fără limite, i-am încurajat pe unii să se poarte fără respect și fără considerație.
Nu-mi pot explica de ce am tolerat atât de mult timp oameni orgolioși, egoiști, narcisiști, obraznici, prefăcuți, ipocriți, geloși, invidioși, intriganți și interesați, când aceste trăsături sunt cele pe care le detest cel mai mult și fac orice relație să fie toxică... Nu știu de ce m-am încăpățânat să-i văd pe anumiți oameni mai buni decât sunt și nici de ce mi-a plăcut să mă amăgesc că unii chiar m-au iubit...
Voi pune pe seama lipsei maturității mele insistența cu care am păstrat niște relații superficiale, toate compromisurile pe care le-am făcut și toate zbaterile mele de a-i ajuta pe unii să se schimbe. Chiar am crezut că unii oameni merită ajutați să se schimbe, că-i pot învăța cum să se poarte cu ceilalți, inclusiv cu mine, astfel încât să aibă relații frumoase și durabile, dar am văzut că ei știu să se poarte frumos atâta timp cât au interes, apoi își arată adevăratul caracter și sentimentele adevărate.
Nu e treaba mea să-i “educ” pe alții, iar oamenii fac mereu ceea ce simt și trebuie lăsați să fie așa cum sunt și să primească ceea ce merită.
Cu cât trece timpul și-ți rămâne tot mai puțin din viață, îți dai seama de valoarea unei clipe și încerci să fructifici fiecare moment. Păcat că nu învățăm toate acestea mai devreme, pe la 20 de ani și că ne irosim cu tot felul de oameni care nu ne sunt nimic și care nu ne lasă nici măcar satisfacția că am reușit să le fim ceva...
Dacă știi să stabilești limite la timp și dacă știi când este momentul să te desparți de oamenii toxici, vei câștiga timp prețios și pace sufletească.
Eu nu am știut să fac asta mai devreme și am pierdut foarte mult timp. Dar nu oameni. Ei m-au pierdut pe mine.
D-na IRINA BINDER sunteți cu adevărat un om de valoare iar cine nu vă apreciază la adevărata dumneavoastră valoare nu merită să vă fie prieten.
RăspundețiȘtergere🤗🤗🤗🤗
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru tot ce m-ai învățat!
RăspundețiȘtergereSuperb, ca întotdeauna știți că vă admir sincer și va ador nespus!❤️
RăspundețiȘtergereBuna seara ,Irina .De multe ori ma intreb daca mi citesti si scrii din gandurile si viata mea. Desigur ca nu,dar in ziua de azi predomina oamenii rai ,ipocriti,fatarnici a caror hrana e satisfactia de a denigra ,umili si a distruge vietile oamenilor pasnici . In general rautatile sufera de superioritate si lovesc in tottot ceea ce considera ei ca trebuie sa le fie inferior. Pacat ca exista astfel de oameni
RăspundețiȘtergereDe obicei ,rautatile pamantului, oricum ai incerca sa i indepartezi ,se tin ca scaiul si nu te lasa sa ti vezi in liniste si multumita de viata ta ,iar asta pt ca interesele lor sunt mari, li se cuvine totul si nu cumva sa le iasa faptele meschine la suprafata.Asa s maracinii si buruienile ,muste camuflate in albine ce se dau si victime ,culmea e ca au asa o arta de a duce de nas pe orcine,si da sunt crezuti si incurajati sa si continue rautatile. Iar daca te opui amenintarilor lor ,consecintele le suporti tot tu in locul lor.Ca doar drac pe drac se sustine ,indiferent cate dovezi ai avea .Sa te fereasca Dumnezeu de oameni lacomi,mincinosi si nedrepti.
RăspundețiȘtergereEste incredibil dar e adevarat ca exista oameni ce musca mainile care i au hranit! Sunt multumita de toate realizarile din viata mea ,sunt inca puternica in fata celor a ce ma sfasie inca ,si unde mai pui ca li s au alaturat si draci care nu ma cunosc ,dar imi arunca n fata jigniri josnice si amenintari.Asa s toxinele ascunse a societatii n care traim.Le doresc ca intr o buna zi sa le iasa rautatea la vedere ,si celor care i sustin,ca sa nu mai distruga alte vieti ce nu le apartin.
RăspundețiȘtergereTe admir pentru bunătatea ta, pentru cum vezi viața și pentru ca ești atat de puternică! Cred că fiecare om are măcar un necaz în viață. Unii ridică capul din pământ, merg mai departe, își păstrează simțul umorului și devin mai frumoși - așa cum faci și tu - alții devin frustrați, răi, invidioși, răzbunători! Acești oameni sunt greu de iubit și tind să cred că tocmai ei au cel mai mult nevoie de iubire! Ești minunată și iți mulțumesc pentru tot ce m-ai învățat. Datorită ție sunt un om mai bun, mai cald. Am învățat să mă iubesc, să mă apreciez mai mult.
RăspundețiȘtergereÎți mulțumesc mult, dragă Gabriela Claudia și îți trimit gânduri bune și îmbrățișări cu drag!
ȘtergereNice post thank you Tiffany
RăspundețiȘtergere